Ana (Any) Drăgoianu

Data naşterii: 20 iulie 1975 Locul naşterii: Filiaşi, judeţulDolj. Domiciliul: Comuna Ţânţăreni, judeţul Gorj

Absolventă a Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii „SpiruHaret” Bucureşti, 2011. Debut în volumul de versuri, „Prea sentimentală”, Craiova, lansat în cadrul manifestărilor „Eminescu la Floreşti” din 15 ianuarie 2006. Câştigătoare a 43 de premii naţionale şi internaţionale.

Autoare a 26 de cărţi (proză scurtă, poezie, epigramă, literatură pentru copii), a trei volume colective, prezentă în mai multe antologii de: poezie, epigramă, proză scurtă, literatură pentru copii şi aforism. În prezent conduce revista de cultură şi umor, „Epigrama de Strehaia”’, ca Redactor-şef, este Director de imagine la ziarul „Informaţia de Strehaia” şi Redactor-şef adjunct la revista „Cugetul”.

Concluzie
Frumuseţea-i trecătoare,
Gheara timpului pândeşte,
Şi-n a lumilor vâltoare,
Doar prostia înfloreşte!

Spovedania blondei

Spre cer mă poartă-un gând
semeţ,
Da-mi cer iertare, blând Părinte,
Că n-am făcut nimic măreţ,
La ce prostii mi-au stat în minte.

Reacţii adverse

Eu am ucis speranţe-i dovedit,
Şi am iubit, credeţi-mă-ntr-un
hal,
Că de-am să merg, acum, la
spovedit,
Îl bag pe popa, sigur, în spital.

Adevăr

Natura-i sinceră, cuminte,
N-o spun, aşa, conjunctural,
Doar soţul meu, să ştiţi că
minte
În modul cel mai… natural!

Confesiune

Mi-am făcut la toate parte:
Bani, iubire, ah, ce trai!
Şi-ar fi culmea, după moarte,
Să mă ducă sfinţii-n Rai!

Compromis

De n-ar fi fost iubirea asta mare,
Ce mă consumă zilnic, într-un
fel,
Cu paşi grăbiţi porneam spre
afirmare,
Aşa, alerg prin cârciumi după el.

Politicianul – înainte şi după alegeri

E ca brutarul, mai frământă,
O vorbă-ncolo, una-ncoace,
Mai pune apă şi se-avântă,
Iar dup’aceea chiar ne-o coace.

Gustul amărăciunii

Stă grâul stivă în depozit,
Dar pâinea e din legea urii,
Că dup-atât de mult impozit
Ţi se lipeşte-n ceru’ gurii!

Tânără căsătorită cu un octogenar

În viaţă am un tainic rost,
Şi-o spun ades, nu doar în post,
Că mă închin, cum se cuvine…
La moaştele ce-adorm pe mine!

Politicienii înainte de alegeri

Sunt ca frunzele ce zboară
Pe alei, în toamna rece,
Grija ţării îi doboară,
Dar ce repede le trece!

Asumarea iadului

Ce spune popa, e de bine,
Satanei nu vreau să mă vând,
Dar când se uită, fix la mine…
Habar n-aveţi ce-mi dă prin gând!

Piromanii din Plopeni

Cum nu-s păduri şi nu e joc,
Dar sunt haioşi de fel plopenii,
Propun să pună gaz pe foc
Să ardă-n parlament buştenii.

Aditivi

(la facerea Evei)
Domnul nostru, într-o doară,
Puse gaz pe o scânteie
Şi de-aceea o femeie
Mai mereu e foc şi pară.

O definiţie a epigramei

Epigrama-i ca femeia,
Șanțul inimii brăzdează,
Însă când i-ațâți scânteia
Să te-ascunzi… că explodează!

Unora ce se cred poeţi

Vă spun cu milă, nu cu teamă –
Ca ritmul să rămână viu –
La voi şi muzele, bag seamă,
Se deşteptară… cam târziu!

Viorel Martin-membru USR, UZPR, UER