APELE ROMÂNIEI – SALBA DE LACURI DIN JURUL CAPITALEI

Râul Colentina izvorăște din Dealurile Târgoviștei și, în traseul său de 101 km, străbate județele Dâmbovița, Ilfov și Municipiul București, vărsându-se în râul Dâmbovița în dreptul comunei Cernica.

Din amonte spre aval, de la Buftea (situată în Câmpia Vlăsiei la aproximativ 20 de km de București) și până la Cernica, începând din 1933 au fost amenajate în urma asanării mlaștinilor din lunca râului Colentina un număr de 15 lacuri antropice (create de mâna omului), în sistem „salbă”, după cum urmează: Buftea, Mogoșoaia, Chitila, Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Colentina, Fundeni, Dobroiești (numit și Sf. Pantelimon I), Pantelimon (numit și Pantelimon II) și Cernica. De la un capăt la celălalt, aceste lacuri au o lungime totală de 56 de km și o diferență de nivel de 49 de metri, cu o suprafață de 1500 de ha și un volum de apă de 44 de milioane de metri cubi.

Din cele 15 lacuri, 9 (Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Colentina și Fundeni) se află pe raza teritorială a Municipiului București, în administrarea ALPAB (Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București). De precizat că, în afara acestora, pe raza capitalei se mai găsesc și alte lacuri artificiale, care însă nu fac parte din „salba de lacuri” de pe râul Colentina, dar care, de asemenea constituie apreciate zone de agrement. Este vorba de lacurile interioare din parcurile Cișmigiu, Carol I (fost Libertății), Alexandru-Ioan Cuza
(fost IOR), Național (fost 23 august), Circului ș.a.

Parte integrantă a „centurii verzi a capitalei”, salba de lacuri formată de râul Colentina aparține patrimoniului istoric, cultural și spiritual al zonei metropolitane București-Ilfov, fiind o resursă economică și ecologică inestimabilă.

În anul 1933, din considerente de ordin economic au început lucrările hidrologice de modificare a aspectului și funcționalității râului Colentina pentru realizarea Lacului Rezervor de la Buftea prin bararea cursului apei și asanarea albiei mlăștinoase. Totodată s-au declanșat și lucrările de amenajare a lacului Herăstrău (denumit astfel după forma sa ce aduce cu un ferăstrău), lucrările fiind finalizate în 1936. În același an au fost demarate și lucrările de amenajare a lacurilor Băneasa și Floreasca, iar până în 1940 au fost realizate 7 din cele 15 lacuri existente în prezent, restul fiind construite în perioada 1968-1970.

Sub aspect juridic, lacurile menționate (numite în actele legale și amenajări- acumulare) constituie proprietate publică în administrarea Regiei Apelor Române la nivel central și ALPAB în București. În ultimul timp se contată o serioasă degradare a acestora (surparea malurilor, colmatarea apei și acumularea pe fund a unor mari cantități de mâl conținând substanțe toxice urât mirositoare și dezagreabile). De asemenea, deversarea necontrolată a apelor reziduale direct în lac a condus la deteriorarea calității apei, făcând-o improprie scăldatului iar gunoaiele, îndeosebi peturile au invadat împrejurimile acestor lacuri. Cu toate acestea, reprezintă o incontestabilă valoare metropolitană multiculturală, economică, ecologică și spirituală, atrăgând numeroși vizitatori și turiști.

Vegetația și fauna râului Colentina pe traseul ei dinainte și de după ieșirea din București cuprinde viețuitoare specifice zonei acvatice și de câmpie. Include mai multe specii de pești (introduse artificial), printre care somn pitic, caras, biban, plătică etc, o serie de păsări ca rața sălbatică, stârcul de noapte, pescărușul rozător, cormoranul maro, lișița, barza, lebăda ș.a, precum și amfibieni și reptile ca țestoasa acvatică românească (specie protejată), șarpele de apă, broasca mare de lac etc.

Spațiile verzi din jurul apei, cuprind plante precum broscărița, brădișul, stuful, papura, lintița, narcisa sălbatică (specie protejată), arbori specifici, îndeosebi salcia ș.a.

În perioada de vară, lacurile manifestă fenomenul de înflorire algială din cauza concentrării mari de fosfor și azot din apă ca urmare a deversărilor în lac a apelor uzate insuficient epurate din localitățile riverane, ceea ce dăunează florei și faunei din zonă.

Aceste aspecte atrag atenția și preocuparea cercetătorilor și organizațiilor ecologice internaționale care derulează proiecte și programe de protejare a viețuitoarelor și mediului înconjurător. Dintre documentele cele mai importante referitoare la politicile care sprijină crearea unui viitor durabil pentru salba de lacuri a râului Colentina evidențiem: Convenția Europeană a Peisajului, Directiva europeană Cadru „Apa”, Comunicarea privind infrastructura verde etc.

Salba de lacuri din jurul Capitalei, numită și „Colierul de smarald al Bucureștilor” reprezintă un punct de mare interes turistic.

Infrastructura din zonă asigură posibilități multiple de plimbări, drumeții, sport (alergări, ciclism, tenis etc) și chiar de aventură. Există diverse trasee pentru biciclete de-a lungul râului, paralel cu cursul apei pe care se pot face curse interesante.

Amatorii de pescuit au la dispoziție crescătorii și lacuri special amenajate în acest scop, mai ales pe Colentina.

În zonele limitrofe lacurilor se găsesc ștranduri, aflate în prezent în degradare ca urmare a neutilizării lor din cauza apei infestate, fiind strict interzis scăldatul, acestea rămânând doar ca spațiu pentru plajă, sport sau restaurant. Astfel, numeroase ștranduri de pe lacurile Mogoșoaia, Floreasca, Tei, Băneasa, Herăstrău etc, au dispărut ori s-au reprofilat.

Dar și așa, zonele din vecinătatea salbei de lacuri din jurul Capitalei constituie o importantă sursă de atracție turistică și culturală, vizitată de mulți iubitori de natură și divertisment.

Bunăoară, în apropierea lacului Buftea, se află Palatul Știrbei, lângă lacul Mogoșoaia, Palatul Brâncovenesc iar în proximitatea la cului Cernica se găsește Mănăstirea Cernica.

Cel mai cunoscut și mai frecventat lac din salba menționată este Herăstrăul, unde pe timpul verii se pot face frumoase plimbări cu vaporașul, cu barca sau hidrobicicleta. Turul lacului cu vaporașul durează circa 30 de minute și în trecere, se pot observa Muzeul Satului, Insula Trandafirilor, Baza Sportivă Nautică, Insula Copiilor și Podul CFR Constanța, priveliști încântătoare la tot pasul. De remarcat că plimbarea cu vaporașul pe Herăstrău a fost inaugurată în 1937 de regele Carol al – II -lea cu prilejul manifestării „Luna Bucureștilor”. Tot el a participat în 1939 la inaugurarea ecluzei care face legătura între lacurile Herăstrău și Floreasca, ecluză reamenajată în 2007, după vreo patru decenii de nefuncționare.

Lacurile menționate oferă nenumărate atracții pentru toți iubitorii de natură, sport și cultură.

Din păcate, în prezent apa acestora este grav poluată nefiind bună de scăldat, iar în zonă se găsesc numeroase gunoaie, care-i strică aspectul și dăunează sănătății publice.

De aceea se impun din partea autorităților măsuri energice de protejare a lacurilor și de asigurare a condițiilor de utilizare civilizată a acestor bogății neprețuite ale naturii, de uriașă valoare materială, ecologică și spirituală.

CLAUDIU SFETCU