ESEU

FALANGA O INTROSPECȚIE NECESARĂ O emisiune cu totul neinteresantă la TV, cum sunt aproape majoritatea dintre ele, mă determină să-mi împing cele două palme spre ecranul televizorului, ca un fel de lehamite asupra productelor prezentate. Cum n-am ceva mai bun de făcut, mă uit atent la mâinile mele, în reflexul catodic al ecranului. Conţin fix paisprezece falange, la o mână …

LA PERIFERIE   Periferia reprezintă, ca sens figurativ, un ţinut, o regiune, cartier, zonă, situate, ca punct de referinţă, la o margine în raport cu un centru, considerat ca atare ori simbolic. În funcţie de punctele geografice ale istoriei noastre, cum am da-o, cam pe acolo am fost. Faţă de Moscova eram pe undeva pe la o periferie, mai ales …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (IX)   1. Într-o reclamă, comentatorul zice: „Foarte multe produse s-au ieftinizat în «Vinerea neagră» până la 80% /% (…)”. Corect „s-au ieftinit” – pentru că vine de la infinitivul a se ieftini, nu „a se ieftiniza”. Familia lexicală a cuvântului este: ieftin (adjectiv), a (se) ieftini (verb), ieftinire (substantiv), ieftinit/ă (adjectiv provenit din participiul verbului). …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (VIII)   – O prezentatoare care face reclama unor bijuterii zice: „Pe parcursul oricarei ore, vă (…)”. Formularea corectă este : Pe parcursul oricărei ore. Pronumele interogativ-relativ care are următoarele forme cazuale: N/Ac – care; G/D – căruia (s. masculin şi neutru) şi N/Ac – care; G/D – căreia (s. feminin). Pronumele nehotărât oricare, fiind compus …

CORDUL FISCAL   Când vorbeşti despre cord, gândul te duce instantaneu către unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman – inima. Aceasta funcţionează pe principiul „totul sau nimic”, dacă da, da; dacă nu, adio, colivă, lumânări şi tămâie însoţite de zona verde unde nu este nici durere, nici speranţă. Inima are patru camere principale care asigură funcţia de …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (VII)   Un politician (jurist) zice: „Acesta era atributul meu în funcţia pe care o deţineam eu…”. – Atribut – însuşire esenţială a unui obiect, semn distinctiv, parte secundară de propoziţie care determină un substantiv sau substitut al acestuia. – Atribuţie – sferă de autoritate, de competenţă; însărcinare, datorie, muncă dată cuiva spre îndeplinire. O moderatoare …

EMINESCU ȘI CARAGIALE O AMICALĂ ARMONIE A CONTRARIILOR   „Antitezele sunt viaţa”, afirma mereu Mihai Eminescu, făcând profesiune de credinţă romantică, în prelungirea celebrei dileme heraclitiene. Lezând logica imediatului, existenţa poetului confirmă, ea însăşi, validitatea principiului antic coincidentia oppositorum, implicit în privinţa legăturilor prieteneşti pe care le-a păstrat vii, în pofida deselor fracturi biografice. Este şi cazul relaţiei lui cu …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (VI)   Pe un post de televiziune, realizatoarea – specialistă în „problemele învăţământului”, zice: „Toată lumea, până la guvernanţi, vorbesc despre …”. Teama de a nu face un dezacord dintre predicat şi subiect a dus, în acest caz, la o greşeală numită hipercorectitudine: predicat cu verb la persoana a III-a plural pentru un subiect simplu exprimat …

UN DECEMBRIE „ÎNGHEȚAT“   Iată, vin colindătorii şi cu ei încep ritualurile de iarnă, foarte puţin diferite pe întinderile geografice ale României, în care se celebrează sărbătorile specifice sfârşitului de an. Cel sfârşit ducă-se pe pustiu iar cel nou să vină în ograda noastră spre a ne aduce pace, sănătate, belşug şi îndestulare, spune fiecare în gândul său. În mare, …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (V)   În timpul cutremurului de la Amarice – zice un reporter – s-a produs un imens şi uriaş dezastru. – Imens (cf DEX) (adj) – extraordinar de mare. – Uriaş – adj – enorm, colosal, gigantic. – În limba română, adjectivul se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat (omul bun, vremea bună). …