ACASĂ / ARTICOLE / ESEU (pagina 2)

ESEU

Șerpăria autohtonă

Marii șerpi din interior și exterior nu se lasă. Uraniul românesc a fost îngropat, minele din Grinţieş și Tulgheş sunt și acum în paragină. Ultima mină de la Crucea a fost închisă. Şerpăria poate fi reprodusă atât mental dar cel mai adesea se regăsește ca o formulă practică. Concret, ar fi locul unde habitează acel subordin de reptile, lipsite acel …

Citeşte articolul »

33 NUMĂR SIMBOL

Un însemn ca oricare din suita numerologică ascendentă ori dimpotrivă, mergând într-un sens sau altul, spre infinit, însoțit de acele marcaje pozitive ori negative. Și totuși, cifra din titlu îmi trezește o serie de reflecții parte a procesului de examinare a unei/al unor situații ori probleme existențiale, de natură biblică, de sorginte gnoseologică, dar și a celor așezate pe obișnuitele …

Citeşte articolul »

Apocalipsa a sosit

Taina celor șapte stele pe care le-ai văzut în dreapta Mea și a celor șapte sfeșnice de aur este: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte Biserici iar sfeșnicele cele șapte sunt șapte Biserici. (Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul) Apocalipsa lui Ioan este ultima carte cuprinsă în canonul Noului Testament și singura care o descrie. De fapt ce ar fi această …

Citeşte articolul »

Cinci ani fără (ultimul) Rege!…

În ziua de luni – 05.12.2022 l-am comemorat pe Regele nostru Mihai I cu prilejul împlinirii a cinci ani de la trecerea sa la veşnicele şi cereştile lăcaşuri!…             Da, îl pomenim, îl evocăm şi îl regretăm încă şi astăzi fiindcă Regele Mihai I a iubit acest popor, a respectat această ţară, a slujit această naţiune, a militat pentru această …

Citeşte articolul »

România strașnic apărată

Cu pași repezi ne îndreptăm ca de atâtea ori în istoria noastră modernă spre o sărbătoare acum bifată ca realizată, ceva mai în urmă cu onoruri adevărate, cu simțiri patriotice (termen vetust) spre 25 octombrie și anume Ziua Armatei Române. La acea dată în anul 1944 a fost eliberată de sub ocupația horthystă Transilvania de Nord în urma bătăliei de …

Citeşte articolul »

ȚÂFNA CARE NE ÎNTREȚINE SPIRITUL

Țâfna, o expresie mai puțin întâlnită în vocabularul autohton select, este prezentă masiv mai ales în viața cotidiană unde își găsește un vast teren de dezvoltare socio-umană. În mod prozaic s-ar traduce cel puțin prin patru elemente de identificare: aroganță, ifos, semeție ori trufie. Dar și prin derivatele ei practice: arțag, mânie ori prin actualele expresii la modă prezentate pe …

Citeşte articolul »

Resetarea Planetei (II)

Alea iacta est. „Zarurile au fost aruncate”-Cezar La intervale mai mari ori mai mici de timp, în funcție de dezvoltarea – uneori impredictibilă – a societăților umane, ca state independente, ori grupate în felurite structuri coagulative, mai mult ori mai puțin aderente către ținte proprii, dar obligatoriu pentru supraviețuirea lor, indiferent de orientarea politică, ideologică, de nivel cultural, istoria a …

Citeşte articolul »

PENSIONARII ÎNTR-UN TUNEL AL TIMPULUI

Este normal ca după o viață activă în câmpia muncii, ajunși la vârsta – care mereu se mărește – ce îți permite să te pensionezi, acest lucru ar fi necesar să se și întâmple, cu beneficiile pecuniare aferente, măcar spre a-ți trata beteșugurile specifice sfârșitului de drum ca salariat. Desigur, este o temă extrem de complicată cu cât pensionarii actuali …

Citeşte articolul »

Jos masca

O emisiune distractivă care captivează o bună parte a celor care o urmăresc, cu felurite conotații specifice unei asemenea creații artistice, capătă în actuala încrâncenare politică, o dimensiune mult mai profundă, decât productul în care sunt evidențiate personalități cunoscute mai mult sau mai puțin din arealul cultural românesc și nu numai. În acest context, cei vocali, artiști de prim rang, …

Citeşte articolul »

O DIMINEAȚĂ ANOSTĂ

O zi ca oricare alta, de sâmbătă, adică de sfârșit de săptămână. Că mie personal, îmi displace împrumutatul termen anglosaxon – weekend – ca multe, foarte multele expresii aduse de-a lungul celor peste o sută cincizeci de ani de istorie modernă a noastră, din alte limbi, cele vest europene se înțelege. Împrumutatele nu fac cinste graiului autohton, pe anumite paliere …

Citeşte articolul »