ESEU

PRESIUNEA SAMOVARULUI Samovarul, ca noţiune, provine, probabil, din expresia „fierbe singur” (camoBap — rus.), în sensul că apa din acel obiect metalic mai simplu ori mai sofisticat fierbe repede, iar căldura se păstrează. Dar, dacă apa fierbe mai mult decât trebuie, precum timpul când gazda ar vrea să ţi-o servească, iar masculul „bagă botul” la o samahoancă, atunci cum ar …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (XIV)   O tânără mămică, a cărei copilă are un an, zice că a comunicat un nume din cele două ale fetiţei „pentru că atunci nu decisem cel de-al doilea nume”. Corect – nu decisesem – aceasta fiind forma verbului a decide la indicativ, mai mult ca perfect, persoana I, ci nu altfel! De la o …

AVEM MOTIVE DE’NDOIALĂ   Mergi oriunde pe stradă, metrou ori alte mijloace de transport şi ce constaţi, nu neapărat la ore relaxate, ci la ore, să spunem, de vârf? Adică atunci când se îmbină, într-o nefirească împletitură, ceva oameni care pretind că muncesc, gospodine, pensionari care, de fapt, nu ştiu de ce se află în acel loc şi nu în …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (XIII) Un reputat jurnalist, aflat la vârsta senectuţii, zice: „Jurnalistul X este cunoscut ca fiind un colaborator lucrativ al mai multor peşedinţi…”. Termenul lucrativ vine în limba noastră din franţuzescul „lucratif”, care are semnificaţia „meserie (funcţie, ocupaţie) care produce mulţi bani”, ci nu sensul de harnic sau obedient, aşa cum a sugerat jurnalistul că ar fi …

SE CLATINĂ BARCA Asist, ca oricare cetăţean al acestei ţări, cum pe toate canalele media are loc un fel de gimnastică de dimineaţă, când interlocutorul este pus la exerciţii fizice, după o noapte de băutură, fiind, în consecinţă, mahmur. Dar în acelaşi timp, spre a mă detaşa pe cât posibil de real, îmi vin în minte câteva versuri din cântecul …

AL CUI EȘTI TU? Era o expresie des folosită îndeosebi în mediul rural. Familii cu mulţi copii care creşteau în voia lor ajutau la treburile gospodăriei ca şi în prezent, iar la o sărbătoare creştinească, spălaţi şi curat îmbrăcaţi, ieşeau pe uliţa principală. Câte unul din sfatul bătrânilor (structură ancestrală desfiinţată iremediabil sub regimul comunist) îl oprea pe câte un …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (XII) Un medic, comentând fapta unui delincvent, zice: „Pacientul avea grave probleme: suferea de o gelozie maladivă, bolnăvicioasă”. Substantivul maladie a intrat în limba noastră din limba franceză şi are sensul de boală. Adjectivul maladiv are sensul de bolnăvicios – deci medicul face o greşeală impardonabilă pentru un doctor, ce se numeşte pleonasm – căci adjectivele …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (XI) Un „venerabil” jurnalist (adică unul aflat la vârsta senectuţii) zice, într-o emisiune TV în care se preciza, glumindu-se, ca toată lumea să bea ceai de tei spre a-şi păstra calmul în aceste zile frământate, şi „să spunem povestea Pupăza din tei”. Ion Creangă s-a răsucit în mormânt, căci el nu a scris niciodată o poveste …

TALMEȘ – BALMEȘ Privită în sens dinamic, ar reprezenta ceva, pe repede înainte. Se regăseşte pe toate planurile, de la reţete culinare de toate felurile, unde sunt aglomerate ingrediente care, cel mai adesea, nu pot sta la un loc şi până în zona socio-politicului. Dar noi, românii, le agreăm, le stimulăm, le creştem, trăim în sosul lor, pentru că pe …

ÎN APĂRAREA LIMBII ROMÂNE (X) • „Fiecare se va calma şi va ateriza cu picioarele pe pământ” – zice o mare personalitate. „A ateriza cu picioarele pe pământ” este un pleonasm – a terre – pe pământ- (a ameriza – a coborî pe mare, a aseleniza – a coborî pe Selena, pe lună). Putea să zică „Fiecare se va calma …