EVOCĂRI

DIMITRIE ANGHEL – „Poetul florilor“ 16 IULIE 1872 – 13 NOIEMBRIE 1914     „Eu mi-alesesem lumea florilor, căci în lumea lor mi-am petrecut copilăria. Mi-aduceam aminte de grădina minunată unde am trăit, de murmurul sonor al şipotului, de freamătul arborilor, de toată risipa de petale ce o împrăştie vântul” este mărturisirea care i-a sugerat lui Nicolae Iorga supranumele acordat …

NICOLAE IORGA 5 IUNIE 1871 – 27 NOIEMBRIE 1940   SCRIITOR TOTAL, SAVANT DE RENUME EUROPEAN, CREATORUL ISTORIEI CULTURALE ROMÂNEŞTI   În aceste tumultuoase decenii de la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul celui de al XXI-lea, poporul nostru trăieşte o dramă cumplită, evocatoare a celei asemenea petrecute cu un secol în urmă. În miezul fierbinte al evenimentelor de atunci …

TUDOR ARGHEZI 21 MAI 1880 – 14 IULIE 1967   „Sunt înger, sunt şi diavol şi fiară şi-alteasemeni /Şi mă frământ în sine-mi ca taurii-n belciug,/Ce lovesc în coarne cu scânteieri de cremeni,/Siliţi să are stânca-n jug” (T. Arghezi – „Portret”) În această strofă din poezia „Portret”, Tudor Arghezi îşi autodefineşte personalitatea multilaterală, diversă, conştient fiind de menirea creatorului în …

GALA GALACTION (16 APRILIE 1879 – 8 MARTIE 1961)     „Pune un hotar, Stăpâne, nenorocirii noastre! Ajungă Sfinţiei Tale atâta jertfă! Ajungă atâta risipă. Atâta jaf la vulturi, din mana bietei ţări şi din carne anoastră”. („La Vulturi!” – Gala Galaction, 1912)     Această sfâşietoare rugă este rostită de bătrânul baci Dănilă, unul dintre personajele nuvelei „La Vulturi!”, …

ALEXANDRU MACEDONSKI (POETUL ROZELOR, POETUL RONDELURILOR) 14 MARTIE 1854 – 24 NOIEMBRIE 1920   „Poezia are în lume o misiune mare: aceea de a înnobila simţurile şi de a biciui viciurile. Însăşi poezia intimă trebuie să-şi aibă reflexele ei asupra societăţii şi epocii!”   Alexandru Macedonski s-a născut la 14 martie 1854 în Bucureşti. Tatăl poetului se numea Alexandru şi …

GEO BOGZA 6 FEBRUARIE 1908 – 14 SEPTEMBRIE 1993   „Pământurile pe care trăieşte poporul român nu au nimic spectaculos pe scară continentală, dar sunt o îmbinare atât de armonioasă de munţi, dealuri, ape şi câmpii, încât alcătuiesc o ţară de sine stătătoare, menită a fi vatra neclintită a unei colectivităţi umane. Strămoşii românilor n-au rătăcit în căutarea unei patrii, …

IPOSTAZE ŞI SEMNIFICAŢII ALE DACISMULUI EMINESCIAN   Pentru noi, românii, străvechea civilizaţie dacică este componenta care ne defineşte şi ne exprimă specificitatea identitară. Marile personalităţi ale culturii şi gândirii româneşti, minţi strălucite şi inimi pline de un adânc patriotism, s-au îndreptat către strămoşii noştri daci şi geţi, către civilizaţia dacică, admirând-o şi cultivând-o. Semnificativă este afirmaţia întemeietorului sculpturii moderne europene, …

NICOLAE LABIS (2 decembrie 1935 – 22 decembrie 1956) – Buzduganul unei generaţii –   „Pasărea cu clonţ de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat. Nu mai pot s-o mângâi. M-a strivit Pasărea cu clonţ de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonţ de rubin, Ciugulind prin ţărână Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiş Care va rămâne o amintire …

MIHAIL SADOVEANU (5 noiembrie 1880 – 19 octombrie 1961)   „Bunicii mei sunt strănepoţii acelor oameni. Şi această istorisire de acum trei sute de ani, din vremea când strămoşii erau încă dârji, am scris-o în liniştea unei prisăci, având în inima mea răsunetul durerii lor” (Neamul Şoimăreştilor – 1915)   Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, …

ZAHARIA STANCU (7 octombrie 1902 – 5 decembrie 1974)     „La început, când eram băieţandru, am avut şi eu conştiinţă. Ca să trăiesc, am aruncat într-o zi o halcă de conştiinţă, în altă zi altă halcă, până când, tot hărtănindu-mi conştiinţa şi aruncând hălci din ea, ca să trăiesc, m-am pomenit că nu o mai am.“ (Din volumul Jocul …