ISTORIE

O situație privilegiată în Țările Române au avut-o în timpul vremurilor marii proprietari de pământ. Averea funciară le oferea putere importantă în societate. Unii dintre ei stăpâneau zeci de sate și moșii. Erau marii boieri care primeau titlul de pan sau jupan, purtat deseori și de membrii familiei domnitoare. În veacul al XV-lea au fost numiți vlasteli/vlastelini termen slav (vlasti …

Domnia lui Mircea a început în anul 1386, după 23 septembrie când este consemnată data morții fratelui său Dan I, Domnul Țării Românești, ucis în sudul Dunării în lupta cu țarul bulgar din Târnovo, Ivan Șișman. Cel mai vechi hrisov păstrat, emis de cancelarie poartă data de 27 iunie 1387 și amintește de sfânt răposatul fratele domniei mele, Io Dan …

Arheologia a dovedit existența omului pe teritoriul orașului din cele mai vechi timpuri, paleoliticul inferior. Arealul bucureștean era bogat în apă. Cele două mari râuri Dâmbovița și Colentina, împreună cu afluenții lor (Dâmbovicioara, Gârlița, Cociocul etc.), lacurile și bălțile (lui Dura/Cișmigiul, Icoanei, Adânc, Tei, Floreasca, Herăstrău, Fundeni etc.) și heleșteiele/iazuri cu pește, irigau și alimentau atât oamenii și animalele cât …

Sufixul slavon iște avea sensul de ceva care a fost cândva. A introdus în Limba Română substantivele porumbiște, miriște, săliște, pajiște etc. Târgoviștea din secolul XIV se pare că a fost situată pe locul unui târg vechi. Printre locuitorii așezării se număraseră mulți veniți de dincolo de munți, din Transilvania, catolici, sași și unguri. În târgul vechi au fost înălțate …

Teritoriul bazinului râului Argeș a fost locuit de triburi dacice încă din prima perioadă a fierului (Hallstatt). Aici s-a constituit prima uniune tribală geto-dacă condusă în secolul III î.e.n. de Dromichete. În Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 este amintit voievodatul lui Seneslav care se pare că ar fi avut reședința la Argeș. Așezarea împreună cu Câmpulungul au fost folosite alternativ …

Orașele de reședință ale domnilor Țării Românești, c e n t r e l e administrative ale țării și locul palatelor voievodale au fost succesiv dar și simultan: Câmpulung, Curtea de Argeș sau Argeș, Târgoviște și București. Cu toate că exista o dispută științifică între istorici referitoare la întâietatea primei capitale, le-am amintit în această succesiune având ca reper datele …

După moartea lui Gingis Han (25 august 1227) imperiul său s-a divizat în mai multe componente. Au apărut mai multe state conduse de urmașii săi. Gingis (turc: tengiz – mare, ocean cu sensul de stăpânul lumii, împăratul Universului) a avut patru fii. Primii trei: Giuci, Giagatai, Ogotai erau ai soției sale Borte, iar mezinul Tului era al unei prințese chineze. …

După alungarea ungurilor de pecenegi din Atelkuzu (regiune din Nordul Mării Negre), aceștia au ajuns la Dunărea de Jos prin anul 837 când i-au ajutat pe bulgari să împiedice prizonierii bizantini luați de Krum (803-814) cu câteva decenii înainte, să se repatrieze. Pe la 882 creștinătorul slavilor Metodiu (820-885) îi amintește în același teritoriu. Primele contacte cu vlahii le-au avut …

În anul 913 principele bulgarilor Simeon (893-927) a asediat Constantinopolul. Patriarhul bulgar l-a încoronat pe câmpul de luptă cu coroana imperială. Simeon a devenit ţar. Evenimentul a constituit înfiinţarea primului ţarat (imperiu) bulgar. Acesta a rezistat numai vreo 5-6 decenii după care Bulgaria a fost cucerită de bizantini. În 1185 frații valahi Petru și Asan s-au răzvrătit împotriva bizantinilor și …

Încoronarea de la 15 octombrie 1922 a regilor Ferdinand şi Maria este momentul în care s-a desăvârşit făurirea României Mari. Regele Ferdinand I şi Regina Maria au pornit spre Alba Iulia din Gara Sinaia. Trenul în care călătoreau cei doi suverani a ajuns în Alba Iulia, la ora 09.30. Ferdinand I şi Maria au fost întâmpinaţi în gară de prim-ministrul …