MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC

Vă întâmpin pe toţi cu Hristos a Înviat! Este realitatea ce cuprinde în sine nu numai persoana lui Iisus Hristos, a Dumnezeului – Om, ci a tuturor în Iisus Hristos. Şi în acelaşi timp mă întreb, dacă a înviat cu adevărat şi în mine, dacă eu am murit odată cu El păcatului şi am înviat odată cu El virtuţii, faptei …

Nenumărate credințe și superstiții (rămășițe ale unor sărbători păgâne) sunt legate de sărbătorile creștinești din luna februarie, După cum ne îndeamnă Tudor Pamfile (Sărbătorile la români) trebuie: „să cercetăm, să înțelegem și să cinstim credințele gloatelor, căci în gloatele cele fără de dascăli și-a vărsat Dumnezeu înțelepciunea sa”. Calendarul creștin ortodox consemnează în ziua de 2 februarie Întâmpinarea Domnului (Stratenie). …

După cum încheiam în numărul trecut, după concluzia lui Vulcănescu (Mitologie Română): „ca o creație a oamenilor de munte, mitologia română este în esența ei, silvo-montană și, totodată pastoral-agricolă sau agro-pastorală”, deduceam eu: putem încheia și noi considerând că mitologia română, reconstituită științific, prezintă în ansamblu valoarea unui document etnoistoric, de proporții naționale și cu implicații internaționale care atestă capacitatea …

Nu voi încerca să insist prea mult asupra originii mitologiei și implicit a tradițiilor noastre, dar, consider că încercarea, pe care am făcut-o în numerele trecute, de a stabili originea geto-dacă a românilor precum și importanța acestor strămoși ai noștri în istorie și în lume, era absolut necesară. Faptul că susțin importanța fondului geto-dac în mitologia noastră, nu anulează însă …

Personalitatea mitică marcând luna martie este indiscutabil Baba Dochia. Într-un compendiu al mitologiei române destinat Enciclopediei României din 1936,, citat de Romulus Vulcănescu în Mitologie română, se află date despre structura gerontolatrică a mitologiei române, a făpturilor mitice și a cultului lor.„Am remarcat, spune el, prezența zeilor-moși (a Fârtaților concepuți ca strămoși divini ai umanității) și a semizeilor moși (a …

În numărul revistei din luna noiembrie m-am oprit asupra daimonologiei, ocupându-mă în mod special de o entitate mitică primară: mana: „entitatea mitică cea mai veche /…/ în ritologia mitică primară la români” (Gh. Pavelescu Mana în folclorul românesc).De această dată, mă voi referi la diferența dintre daimoni și demoni precum și la credințele și practicile din evul mediu legate de …

Pentru că numărul din luna decembrie l-am consacrat colindelor și am prezentat diverse variante ale cântecului O brad frumos, și cum se obișnuiește a se spune că tradiția bradului de Crăciun am fi luat-o de la nemți, voi reaminti faptul că, după câte se pare la noi, la români, cinstirea bradului își are o origine mult mai veche. Dacii îl …

Anul acesta vă voi oferi un florilegiu de colinde. Colindele noastre sunt producții literare scrise de diecii care s-au inspirat din Noul Testament, Viețile Sfinților și, mai cu seamă apocrife (scrieri iudaice și creștine care erau prezentate ca fiind scrieri biblice dar erau compuse târziu între sec. II î.Hr. și sec. IV-VI d. Hr interzise, fiind socotite necanonice). Deoarece colindele …

  Nu mă voi opri prea mult asupra Daimonologiei, partea mitologiei care se ocupă cu forțele supranaturale ale naturii și reprezentările lor mitice. Istoria daimonologiei la români este atestată începând cu Dimitrie Cantemir la care găsim printre „nume necunoscute ce amintesc de cultul străvechi al Daciei” unele făpturi daimonice: Stahia, Dracul din vale, Frumoasele, Joimărița, Zburătorul, Striga, Tricoliciul. Iar în …

În Prima Carte a lui Moise, Facerea, din Vechiul Testament, prezentând actul creației, citim: Când Dumnezeu a făcut cerul și pământul, nu exista încâ nimic, nici măcar iarbă „ … pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și nu era nimeni care să lucreze pământul. Ci numai abur ieșea din pământ și umezea toată fața pământului. Atunci, …