MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC

  Patriarhul psihologiei moderne, Carl Gustav Jung, spunea, în autobiografia sa „Amintiri, vise, reflecții”, că epoca modernă este tributară Mitului Eroului, asa cum perioada istorică anterioară era reflectată și conținută majoritar în Mitul Martirului, ceea ce el, inspirat de o scriere din secolul XV a unui călugar german, numea „Imitatio Christi”, adică imitarea vieții Mântuitorului, așadar ridicarea unui mod de …

In Cuvânt înainte la volumul De la Zalmoxis la Genghis-Han, din 1980, Mircea Eliade constata: „în ciuda unui efort considerabil, tradițiile populare românești sînt încă insuficient cunoscute”, subliniind că , în paginile cărții, își propune să prezinte „ceea ce este esențial în religia geto-dacilor și cele mai importante tradiții mitologice și creații folclorice ale românilor.” Aceasta nu implică neapărat, subliniază …

Inainte de a trece la tema, aleasă astăzi, focurile rituale, găsesc de cuviință să stabilim care este legătura dintre mitologie și mituri. Și cred că nu este nimeni mai îndreptățit să ne lămurească în această privință decât Romulus Vulcănescu (Mitologie română). Iată un fragment din capitolul Mitologia din opera citată. „Mitologia, știință a miturilor și sistem etnic de mituri. Termenului …

În urma cercetărilor s-a ajuns la concluzia că datina mitologică a călușarilor este un spectacol complex, de origine străveche, trăgânduse probabil din comuna primitivă, abordarea ei fiind controversată. Nu este un simplu dans ritual. În tot ce s-a scris despre această datină și, probabil se va mai scrie, rezultă că ea oferă o problematică cu rezonanțe profunde în istoria culturii …

Vă întâmpin pe toţi cu Hristos a Înviat! Este realitatea ce cuprinde în sine nu numai persoana lui Iisus Hristos, a Dumnezeului – Om, ci a tuturor în Iisus Hristos. Şi în acelaşi timp mă întreb, dacă a înviat cu adevărat şi în mine, dacă eu am murit odată cu El păcatului şi am înviat odată cu El virtuţii, faptei …

Nenumărate credințe și superstiții (rămășițe ale unor sărbători păgâne) sunt legate de sărbătorile creștinești din luna februarie, După cum ne îndeamnă Tudor Pamfile (Sărbătorile la români) trebuie: „să cercetăm, să înțelegem și să cinstim credințele gloatelor, căci în gloatele cele fără de dascăli și-a vărsat Dumnezeu înțelepciunea sa”. Calendarul creștin ortodox consemnează în ziua de 2 februarie Întâmpinarea Domnului (Stratenie). …

După cum încheiam în numărul trecut, după concluzia lui Vulcănescu (Mitologie Română): „ca o creație a oamenilor de munte, mitologia română este în esența ei, silvo-montană și, totodată pastoral-agricolă sau agro-pastorală”, deduceam eu: putem încheia și noi considerând că mitologia română, reconstituită științific, prezintă în ansamblu valoarea unui document etnoistoric, de proporții naționale și cu implicații internaționale care atestă capacitatea …

Nu voi încerca să insist prea mult asupra originii mitologiei și implicit a tradițiilor noastre, dar, consider că încercarea, pe care am făcut-o în numerele trecute, de a stabili originea geto-dacă a românilor precum și importanța acestor strămoși ai noștri în istorie și în lume, era absolut necesară. Faptul că susțin importanța fondului geto-dac în mitologia noastră, nu anulează însă …

Personalitatea mitică marcând luna martie este indiscutabil Baba Dochia. Într-un compendiu al mitologiei române destinat Enciclopediei României din 1936,, citat de Romulus Vulcănescu în Mitologie română, se află date despre structura gerontolatrică a mitologiei române, a făpturilor mitice și a cultului lor.„Am remarcat, spune el, prezența zeilor-moși (a Fârtaților concepuți ca strămoși divini ai umanității) și a semizeilor moși (a …

În numărul revistei din luna noiembrie m-am oprit asupra daimonologiei, ocupându-mă în mod special de o entitate mitică primară: mana: „entitatea mitică cea mai veche /…/ în ritologia mitică primară la români” (Gh. Pavelescu Mana în folclorul românesc).De această dată, mă voi referi la diferența dintre daimoni și demoni precum și la credințele și practicile din evul mediu legate de …