MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC

TRADITII DE PAŞTE Cuvântul Paște, din grecescul patere consemnat în Septuaginta (cea mai veche traducere, în limba greacă, a Vechiului Testament, 284-247 î. Chr.), reprezintă traducerea ebraicului pesah „trecere” – referindu-se la trecerea lui Jahweh (Dumnezeu) în Egipt, ca să-i lovească pe egiptenii care distruseseră locuințele israeliților. „Ziua aceea să fie spre pomenire și să prăznuiți într-însa sărbătoarea Domnului din …

TRADITII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA MARTIE   Luna martie, începutul primăverii, este capricioasă, amintindu-şi adesea de frigul iernii, de aceea probabil a dat naştere la numeroase legende. Una dintre cele mai frumoase şi răspândite este aceea a Babei Dochia. Legenda aceasta circulă în diferite variante în tot sud-estul Europei (Bulgaria, Serbia, Albania; şi Grecia antică avea o legendă asemănătoare despre …

CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII ÎN LUNA FEBRUARIE   Luna februarie are o sumedenie de credințe și superstiții legate de sărbătorile creștinești. După cum, plin de înțelepciune, ne sfătuia Tudor Pamfile în Sărbătorile la români, în legătură cu rămășițele unor sărbători păgâne (care s-au împletit cu cele creștine, pentru a putea fi asmilat mai repede creștinismul, într-o lume păgână): „credințele trebuiesc cercetate …

O ISTORIE A CALENDARULUI (III)   Primele calendare cu caracter mistic au apărut în Europa de vest și aparțineau unor astrologi celebri: Bauschneider (Germania, 1447), Nostradamus (Franța, 1506), Lilly (Anglia,1644) ș.a. Dar, în afară de acest tip de calendare, cu timpul, au început să apară și calendare care cuprindeau informații practice precum și date istorice despre popoarele orientale. Asemenea calendare …

ANUL NOU ÎNTRE RELIGIE ȘI TRADIȚIE   Cea mai importantă sărbătoare a lunii ianuarie este Anul Nou. Din punct de vedere calendaristic, aceasta continuă Calendele lui Ianuar ale romanilor. Aproape toate popoarele europene sărbătoreau înainte Anul Nou primăvara, odată cu învierea naturii și începerea muncilor agricole. Anul Nou ca o reeditare a actului creației nu este specific creștinismului, el se …

O ISTORIE A CALENDARULUI (II) CALENDARELE DIN ERA NOASTRĂ   Încă din antichitate calendarele au fost întocmite după diverse criterii: solar (după mersul Soarelui), selenar (în funcție de evoluția Lunii). Anul solar era de 365 de zile și un sfert, număr obținut prin diverse combinări de luni: în Egipt erau 12 luni a 30 de zile, cărora li se adăugau …

ALAIURI CARNAVALEŞTI   Luna decembrie este poate cea mai bogată în obiceiuri și tradiții și ne-ar trebui nenumărate pagini pentru a vorbi despre toate, așa că ne vom referi doar la cele mai frumoase tradiții din perioada sărbătorii Crăciunului. Cât despre etimologia numelui Crăciunului, oamenii de știință nu au căzut încă de acord de unde provine, unii consideră că ar …

O ISTORIE A CALENDARULUI (I)   Ca urmare a neajunsurilor calendarului actual gregorian, produse de mărimea diferită a lunilor (de 28, 29, 30, 31 zile) precum și de faptul că prima zi din lună nu corespunde aceleiași zile a săptămânii ș.a., se simte nevoia unei noi reforme a calendarului (cum a mai avut loc de-a lungul vremii), așadar, se preconizează …

OBICEIURI ÎNTRE HRABGHEL ȘI LĂSATA SECULUI DE CRĂCIUN   Sărbătoarea cea mai cunoscută din această lună este aceea a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, din 8 noiembrie. Ea se numește în popor Hranghel sau Hranghelul prin Moldova, Sf.Arhanghel prin Țara Românească și Oltenia, sau numai Arhanghel prin Transilvania și doar rareori se mai numește și Sân-Mihai, după cum este consemnat …

SĂRBĂTORI ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE   Prima sărbătoare consemnată în calendarul creștinortodox în luna octombrie este Acoperământul Maicii Domnului. Ea este sărbătorită în amintirea înfățișării Sfintei Fecioare, pe vremea împăratului Leon cel Înțelept, în biserica Vlahernelor din Constantinopol, unde erau păstrate veșmântul, omoforul și o parte din brâul Maicii Domnului. Prin Bucovina și partea de sus a Moldovei sărbătoarea …