MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC

SFÂNTUL ILIE Sfântul Ilie domină toate sărbătorile din luna iulie: Sfânta mironosiță Maria Magdalena și Aducerea moaștelor Sfântului sfințit mucenic Foca (23 iulie); Adormirea Sfintei Ana (25 iulie); Sfântul mare mucenic Pantelimon (27 iulie). Pe seama Sfântului Ilie circulă o seamă de legende, credințe și superstiții, prin toate ținuturile românești. Prin Botoșani și Râmnicu Sărat se zice că Sfântul nu …

CIREŞAR, SĂRBĂTORILE ŞI TRADIŢIILE LUI Luna iunie, Cireșar cum este numită în popor, dispune de cea mai lungă zi din an, solstițiul de vară (21 iunie), în care lumina scaldă pământul țării noastre 19 ore din cele 24 ale zilei. Iunie abundă în sărbători și tradiții: Nașterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, care corespunde cu sărbătoarea populară Sânzienele sau Drăgaica (23 …

DESPRE IA ROMÂNEASCĂ Românii sărbătoresc de Sânziene portul nostru popular, în mod special cămașa IE, un adevărat monument simbol al identității și creativității spațiului românesc, ce dăinuie din timpuri străvechi. Se spune că fost purtată de populația culturii Cucuteni. IA este o componentă a costumului popular-tradițional, purtată de femei. Sunt confecționate din bumbac ori borangic și împodobite cu mărgele și …

CELE NOUĂ JOI SI SĂRBĂTORILE LUNII MAI Răsfoind Sărbătorile la români de Sim. Fl. Marian aflăm că luna mai abundă în datini și superstiții. În primul rând, aceată lună se află sub teama joilor Cincizecimii luminate. Toate joile dintre Paști și Rusalii sunt păzite de popor, deși cele mai aspre sunt ultimele două (a 8-a și a 9-a, care cad …

TRADITII DE PAŞTE Cuvântul Paște, din grecescul patere consemnat în Septuaginta (cea mai veche traducere, în limba greacă, a Vechiului Testament, 284-247 î. Chr.), reprezintă traducerea ebraicului pesah „trecere” – referindu-se la trecerea lui Jahweh (Dumnezeu) în Egipt, ca să-i lovească pe egiptenii care distruseseră locuințele israeliților. „Ziua aceea să fie spre pomenire și să prăznuiți într-însa sărbătoarea Domnului din …

TRADITII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA MARTIE   Luna martie, începutul primăverii, este capricioasă, amintindu-şi adesea de frigul iernii, de aceea probabil a dat naştere la numeroase legende. Una dintre cele mai frumoase şi răspândite este aceea a Babei Dochia. Legenda aceasta circulă în diferite variante în tot sud-estul Europei (Bulgaria, Serbia, Albania; şi Grecia antică avea o legendă asemănătoare despre …

CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII ÎN LUNA FEBRUARIE   Luna februarie are o sumedenie de credințe și superstiții legate de sărbătorile creștinești. După cum, plin de înțelepciune, ne sfătuia Tudor Pamfile în Sărbătorile la români, în legătură cu rămășițele unor sărbători păgâne (care s-au împletit cu cele creștine, pentru a putea fi asmilat mai repede creștinismul, într-o lume păgână): „credințele trebuiesc cercetate …

O ISTORIE A CALENDARULUI (III)   Primele calendare cu caracter mistic au apărut în Europa de vest și aparțineau unor astrologi celebri: Bauschneider (Germania, 1447), Nostradamus (Franța, 1506), Lilly (Anglia,1644) ș.a. Dar, în afară de acest tip de calendare, cu timpul, au început să apară și calendare care cuprindeau informații practice precum și date istorice despre popoarele orientale. Asemenea calendare …

ANUL NOU ÎNTRE RELIGIE ȘI TRADIȚIE   Cea mai importantă sărbătoare a lunii ianuarie este Anul Nou. Din punct de vedere calendaristic, aceasta continuă Calendele lui Ianuar ale romanilor. Aproape toate popoarele europene sărbătoreau înainte Anul Nou primăvara, odată cu învierea naturii și începerea muncilor agricole. Anul Nou ca o reeditare a actului creației nu este specific creștinismului, el se …

O ISTORIE A CALENDARULUI (II) CALENDARELE DIN ERA NOASTRĂ   Încă din antichitate calendarele au fost întocmite după diverse criterii: solar (după mersul Soarelui), selenar (în funcție de evoluția Lunii). Anul solar era de 365 de zile și un sfert, număr obținut prin diverse combinări de luni: în Egipt erau 12 luni a 30 de zile, cărora li se adăugau …