ASTROLOGIA ÎN PSIHOTERAPIE

ASTROLOGIA ÎN PSIHOTERAPIE

Pare ciudată asocierea celor două tehnici de mai sus. Pentru că astrologia este un mijloc de a folosi astrele drept destinometru, în sensul de a citi, în funcţie de poziţia şi distanţele dintre anumite corpuri cereşti, ce anume urmează să se întâmple cu corpul, sufletul şi spiritul celor care au şansa de a-şi cunoaşte cu exactitate ora şi locul naşterii. Pentru că, în ultimă instanţă, ascultând de o lege supremă şi secretă, planetele, în funcţie de situarea lor faţă de poziţia pe care o au la naşterea oricărui individ, indică anumite tendinţe de răspuns la provocările vieţii, chiar nuanţează calitatea acestor provocări. Desigur, pentru fiecare om va trebui luată în considerare şi karma lui, respectiv bagajul de necesare ispăşiri şi bonificaţii rezultate din reîncarnerea lui precedentă, care ajustează într-un mod imprevizibil, dar totuşi discret, şansele de împlinire sau eşec ale faptelor individului.
Psihoterapia este o tehnică terapeutică, ce foloseşte cuvântul ca agent vindecător. Pentru ca vorba mea să vindece, este nevoie ca pacientul, pe o plajă mai mult sau mai puţin largă, să aibă mai multă încredere în mine decât în el, desigur – în primul rând pentru că eu sunt un specialist al vindecării prin cuvânt, care îl ajută să se înţeleagă şi să se accepte mai bine pe el însuşi. În psihoterapie, cuvântul trebuie să acţioneze ca unda pârâului asupra stâncii pe care o întâlneşte în cale, şlefuitor şi, desigur, mai încet decât ar fi dorit pacientul. Când bruscând prin cuvânt pacientul facem să explodeze stânca, nu vom reuşi decât să îmbolnăvim şi mai tare pacientul cu care în mod normal trebuie să constituim o echipă.
Relaţiile între doi indivizi, indiferent de natura lor, dacă sunt prieteni sau duşmani, colocatari, soţ-soţie, părintecopil, preot-enoriaş, profesor-elev, medic-pacient, se bazează pe un contract nescris care, cu cât este mai
stabil, cu atâta dă mai multă trăinicie relaţiei respective. Afirmaţia de mai sus este părtinitoare. Ea se referă cu precădere la persoane născute în semne zodiacale fixe. Acestea sunt: Taurul, Leul, Scorpionul şi Vărsătorul. Eu am formulat-o cu maximă uşurinţă pentru că sunt născut în zodia Taurului. Pentru cei născuţi într-un semn zodiacal mobil (Gemeni, Fecioară, Săgetător, Peşti) afirmaţia mea pare hazardată. Înţeleg uşor acest lucru, pentru că Ascendentul meu este în Zodia Gemenilor. În general, viaţa individului este strămutarea personalităţii sale din zodia în care era Soarele în momentul naşterii sale în zodia în care se afla Ascendentul său natal. Ascendentul la echinoxuri pe paralela de 45° şi tot anul pe ecuator se schimbă din două în două ore. El este conjunct cu Soarele când acesta răsare şi în opoziţie cu el când Soarele apune. Datorăm Ascendentul mişcării de rotaţie a Pămânului în jurul axei sale. Când un copil are Ascendentul în acelaşi semn zodiacal cu Soarele, în momentul naşterii, înseamnă că liberul său arbitru este strâmtorat.
Personalitatea lui nu devine, ci se maturizează pe loc. El nu se va putea refugia în copilărie, când viaţa îi va aduce poveri grele, şi nici nu-şi va putea uita complet copilăria, dacă anumite întâmplări petrecute atunci ar solicita aşa ceva. Vindecările spontane prin autopsihoterapie au un mecanism în răspăr cu cele „ştiinţifice”, care „scot la lumină”, „ajută pacientul să prelucreze întâmplările vechi pe care trebuie să le înţeleagă cu toate semnificaţiile şi consecinţele lor”. Cel mai bine, pentru a le asigura trăinicie, ar trebui să considerăm aceste vindecări spontane drept cadouri de la Dumnezeu.
În celebra sa carte despre sincronicitate, tipărită la Zürich în 1952 cu titlul „Naturerklärung und Psyche“, la un moment dat C.G. Jung studiază pe trei loturi de perechi căsătorite (180+220+83) următoarele trei aspecte între soţi: conjuncţia Soare-Lună, conjuncţia Lună-Lună şi opoziţia Soare-Lună. Unul din aceste trei aspecte se găseşte la 7,4% din cupluri, mai frecvent conjuncţia Lună-Lună (la 8,4% din cuplurile studiate). Personal, de la Jung am învăţat că astrele nu ne trasează, ci doar ne dezvăluie viitorul, citim pe cer ca pe ceas sau pe termometru, sau pe vitezometru, nu sentinţe, ci tendinţe.
Astrele şi destinele sunt într-o relaţie de sincronicitate, şi nu de determinare, de cauzalitate.
Un alt ilustru astrolog cu preocupări în domeniul psihanalizei, francezul André Barbault, în celebra sa carte „De la Psychanalyse à l’Astrologie“, apărută la Seuil, în 1961, insistă, fără să zgârie urechea raţiunii, asupra unei anumite genetici psihice, extrem de profesionist ancorată în astrologie, într-o perioadă în care lupta astrologilor de toată mâna cu endocrinologia, de pildă, m-a îndepărtat oarecum de nobila îndeletnicire a cititului în astre. Există domenii în care activitatea medicalinterpretativă a multor confraţi lipsiţi de profesionalism te forţează să dai bir cu fugiţii spre alte zări profesionale, mai profesioniste. Barbault vorbeşte despre simbolismul antinomic atribuit Soarelui şi Lunii, pe care astrologii le numesc luminarii:

Lista antinomiilor de mai sus se poate lungi considerabil. Există în diferite religii zei lunari şi zei solari.
Putem adăuga din înţelepciunea chineză yin-ul lunar şi yang-ul solar cu încă o serie de accesorii. Cartea aceasta despre astrologie şi psihanaliză este fundamentală şi nu numai iniţiatică, ci şi iniţială, dacă vom considera, aşa cum se cuvine, psihanaliza drept mama psihoterapiei moderne. Ori de câte ori, în cadrul unei discuţii despre psihoterapie, abordăm psihanaliza, mergem, de fapt, la izvoare. Din punct de vedere psihanalitic, la naştere, pruncul simte o mare spaimă, mama tuturor spaimelor lui viitoare, şi dezvoltă un anume sevraj, datorită absenţei mamei de jur împrejur complet. Aici suntem în abecedarul psihanalizei, cunoaşterea literelor nu implică nici cunoaşterea gramaticii şi cu atât mai mult putinţa de a elabora acele capodopere care, până la străbunicii noştri, au rezistat milenii (îmi crapă obrazul de ruşine, că nu reuşesc să fiu pentru toate pe post de străbunic, dar sinceritatea trebuie să primeze, pentru ca prin noi să nu se exprime alţii care, poate, nici măcar nu există). Şi ca să-ncheiem fenomenologicopsihanalitic discuţia despre momentul naşterii, să precizăm că, de fapt, la naştere, pruncul nu este decât o gură.
Desigur, putem face studii teoretice, de legare a astrologiei de psihoterapie şi chiar de psihanaliză, dar ne-am afla atunci într-o zonă de speculaţii care violentează găzduirea în periodic.
Aici este locul să discutăm mai ales despre modul în care cunoaşterea astrologică înlesneşte cunoaşterea şi eficienţa în psihoterapie.
Un nativ din zodia Berbecului va prefera întotdeauna să fie sincer, va suferi dacă îi este convenabil să mintă, va căuta să discute despre subiecte în care sinceritatea lui să se simtă în largul ei. Nativul Leu, când vorbeşte, este fie tată, fie şef, fie magistru. Nu-l veţi auzi scâncind neputincios. Desigur, tendinţa de a minţi se învaţă, este rodul unui anumit tip de educaţie, cu anumite carenţe de structură. Dar, în funcţie de zodie şi mai ales de poziţia astrelor, unii au talent să mintă, iar alţii se chinuiesc pentru una ca asta. Când psihoterapeutul stăpâneşte bine astrologia, el află, pe de-o parte, mai repede toate caracteristicile pacientului său, iar pe de altă parte, poate alege strategia terapeutică cea mai indicată pentru pacientul respectiv. Desigur, din anumite disonanţe planetare se poate citi talentul de a minţi, care estompează mult atribuirea unei vini părinţilor respectivei persoane, pentru neîmplinirile morale care i-au fost hărăzite spre a le da viaţă, în ciuda circumstanţelor în care familia şi şcoala s-au străduit (sau nu) să-l facă om. Îmi vine acum în minte un mare bogătaş din Priboieni care, pe vremea lui Ceauşescu, avea în gospodărie ciupercărie, stupi de albine, cazan de ţuică, uscătorie de prune şi de poame (mere), precum şi tot ceea ce îl putea ajuta să câştige prin munca lui parţial neclandestină, cum era normal în epoca de aur, milioane de lei în fiecare an.
N-avea vreme să se ocupe de educaţia celor două fete ale lui. Şi nici n-ar fi putut decât să le facă pe acestea să-i preia cândva afacerile. Ei bine, aceste două fete nu voiau decât să înveţe carte, ca să devină nişte (pârlite de) intelectuale. În acelaşi timp, alţi bogătaşi, de fapt – întotdeauna, sacrifică sume mari pentru meditaţii, ca odraslele lor să iasă intelectuale. Tatăl nostru din Priboieni suferea că fetele lui vor să-nveţe. Deci educaţia sau lipsa de educaţie nu este totul. Suntem numai parţial responsabili de cum suntem şi chiar de ceea ce alegem. Poate că perpetuarea actualului cabinet de tehnicieni, remaniat la fiecare greşeală, ar fi o cale sigură de redresare moralpolitică, într-un timp mai scurt. În locul acestui guvern, eu aş amâna alegerile parlamentare măcar cu un an, ca să se mai poată cârpi câte ceva. În plus, toţi parlamentarii şi-ar putea aranja în acest răstimp elaborarea acelor cărţi care i-ar scoate mai repede din puşcărie, după ieşirea la suprafaţă a dovedirii lor drept corupţi până în măduva oaselor, fără conştiinţa vinilor lor criminale pentru naţiunea română. Altminteri, nici n-ar îndrăzni să declare că au încredere în justiţia română.
Astrologia îl poate ajuta încă într-un fel pe psihoterapeut. Există cazuri în care, comparând tema natală a unui nativ cu tema natală a psihoterapeutului, rezultă clar că între cei doi nu poate exista nici un fel de colaborare. Deci, cunoaşterea astrologiei poate evita desfăşurarea unor tratamente zadarnice, zeci, sau chiar sute de ore de psihoterapie inutile pot fi economisite. Chiar şi pentru cei mai pricepuţi psihoterapeuţi există pacienţi care, datorită unor incompatibilităţi astrologice, nu pot beneficia de nici o ameliorare, oricât de îndelungat şi de adecvat ar fi tratamentul. Blocajele astrologice în psihoterapie rămân, pentru mine, una din cele mai evidente dovezi de existenţă eficientă a astrologiei. Ciudat mi se pare mai ales faptul că există o anumită predestinare pentru astfel de blocaje. După cum un aspect favorabil între Neptun natal şi Mercur natal asigură, de regulă, imposibilitatea de a te ciocni cu un psihoterapeut cu care să fii incompatibil astrologic. Şi încă ceva: celor care nu cred, nici nu li se oferă dovezile care întăresc credinţa.
Astea sunt fragmente de legislaţie secretă la care numai perseverenţa şi curăţenia sufletească îţi asigură accesul. Cei care înţelegeţi, să nu credeţi că toţi înţeleg, oricât vi s-ar părea de simplu. Cei care nu înţelegeţi, n-aţi pierdut nimic, nici măcar timpul lecturării acestui text, pentru că pentru voi timpul pâlpâie mereu.

Dr. MIHAI NEAGU BASARAB
Medic specialist în homeopatie şi acupunctură