Bucureștiul natural și cultural

Fă rai din ce ai… Este o vorbă care mă caracterizează, aşa se face că deşi multă lume blamează Bucureştiul ca fiind un oraș gri, prăfuit, aglomerat, eu, mai ales primăvara, îl văd viu, colorat și îmi place să îi iau la pas străduțele admirând casele vechi cu arhitectură deosebită, copacii înfloriți și mai ales la începutul acestui sezon magnoliile, care sunt din ce în ce mai multe.

Anul acesta am descoperit și o hartă a magnoliilor, o pagină de facebook creată de Diana Robu și o hartă interactivă în Google Maps, unde sunt punctate toate zonele în care există magnolii, harta fiind într-o continuă dezvoltare odată cu descoperirea constantă a tot mai multe astfel de locații. Sunt două cartiere în mod special foarte bogate în magnolii, însă în această perioadă există în tot orașul o explozie de culoare. Este deja o tradiție pentru fotografi, bloggeri, vloggeri, creatori de conținut să le imortalizeze an de an pe cele mai celebre.

În cartierul Aviatorilor o astfel de magnolie de pe strada Mahatma Gandhi, care poate este cea mai mare din câte am văzut dar toată zona este plină de copaci înfloriți la tot pasul. De asemenea magnoliile din Cotroceni sunt cu atât mai frumoase cu cât și clădirile sunt superbe, iar o plimbare prin Cotroceni este mereu o idee bună. La scurt timp după ce florile magnoliilor se scutură, urmează o altă atracție în București, nu la fel de populară dar sunt câteva locuri unde este un fel de pelerinaj deja de câțiva ani și anume glicina (wisteria).

Cea mai celebră glicina din București, care a împânzit efectiv rețelele de socializare anul trecut poate fi admirată pe Strada Comandor Eugen Botez, aceasta îmbracă aproape complet o casă veche. De neratat ar fi și admirarea glicinei albe din Strada Alexandru Philippide, aceasta îmbracă două case mari, inclusiv gardul acestora. Vă recomand să profitați de vremea frumoasă de afară și de venirea primăverii pentru a admira orașul din alte perspective decât poate ați făcut-o până acum. Odată cu urmărirea hărții magnoliilor am urmărit și pagina de instagram a Anei Rubeli “Aici a stat”, un muzeu virtual cu povești și legende despre bijuteriile arhitectonice din România și cei ce le-au călcat pragul. Aici puteți descoperi patrimoniul cultural încărcat cu energia personalităților care au contribuit la crearea lui. Veți afla despre scriitori, arhitecți, poeți, domnitori, oameni politici de valoare, și nu numai. Ana Rubeli împreună cu soțul ei fotografiază și documentează clădiri de patrimoniu: case memoriale, ruine, mânăstiri, biserici fortificate, castele, conace, cetăți sau muzee.

Poate de multe ori vi s-a întâmplat să treceți pe lângă o anume clădire căreia ați dori să îi cunoașteți povestea, urmăriți această pagină și poate Ana a trecut deja pe acolo și vă ajută cu aceste detalii. De asemenea aceasta oferă și tururi ghidate unde puteți primi nenumărate detalii cu privire la multe locuri mai puțin cunoscute ale arhitecturii bucureștene și nu numai. În timpul plimbărilor mele prin Capitală în căutare de magnolii, am remarcat pe Bulevardul Primăverii, la numărul 15, o clădire nouă, din cărămidă neagră, cu o arhitectură total diferită de zona în care era amplasată, pe care scria MARe. După o scurtă căutare pe Google, am aflat că este un muzeu – Muzeul de Artă Recentă. Acest muzeu este unul privat, primul de acest gen deschis în ultima sută de ani. De pe site am aflat că acomodează o expoziție permanentă unde pot fi admirate lucrări ale pictorilor: lon Țuculescu, Andrei Cădere, Nicolae Comănescu, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ştefan Bertalan, Roman Cotoşman, Pavel Ilie, Diet Sayler, Alexandru Chira, Horia Bernea, Florin Mitroi, Marian Zidaru, loana Bătrânu,Vioara Bara, Teodor Graur, Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Victor Man, Ecaterina Vrana, Vlad Nancă, Gili Mocanu, Anca Mureşan, Ovidiu Feneş, Cristina David, lon Bârlădeanu şi mulţi alţii.

Muzeul îşi propune ca pe lângă expoziția permanentă, să producă anual trei expoziții temporare cu artă românească şi două expoziții temporare cu artişti străini de renume. Pe lângă expoziții, MARe/ Muzeul de Artă Recentă va derula un program de muzică şi film experimentale, va dezvolta o bibliotecă cu publicații din Europa dedicate artei contemporane, va desfăşura activităţi de cercetare şi va avea un program educațional. Din păcate ora la care am ajuns era aproape de cea a închiderii muzeului, așadar vizitarea acestuia am lăsat-o pentru o altă zi, dar cu siguranța merită inclus pe lista lucrurilor ce nu trebuie ratate. Primăvara vine și cu decernarea premiilor Gopo (Oscarurile românești), care anul acesta au avut gala pe 25 aprilie. Cu atât mai important a fost acest eveniment cu cât pe 1 mai 2023 se vor împlini 100 de ani de la nașterea lui Ion Popescu Gopo cel care a dat viață personajului care înfățișează statueta realizată de sculptorul Adrian Alexandru Ilfoveanu.

Evenimentul s-a desfășurat la Teatrul Național din București iar gazdele de anul acesta au fost actriţa şi scenarista Lia Bugnar şi actorul Marius Manole. Filmul „Metronom”, în regia lui Alexandru Belc, a primit cele mai multe nominalizări – 11, iar la Festivalul de Film de la Cannes a câștigat premiul pentru regie la secțiunea „Un Certain Regard” în anul 2022, însă se pare că marele favorit al Galei a fost filmul Oameni de treabă în regia lui Paul Negoescu, acesta plecând acasă cu șase trofee. În cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj au intrat peliculele Crai Nou, Imaculat, Metronom, Miracol, Oameni de treabă şi Pentru mine tu eşti Ceauşescu. Cineaştii Alina Grigore (Crai Nou), Monica Stan şi George Chiper-Lillemark (Imaculat), Alexandru Belc (Metronom), Bogdan George Apetri (Miracol) şi Paul Negoescu (Oameni de treabă) au fost nominalizaţi la categoria Cea mai bună regie. Pentru trofeul la categoria Cea mai bună actriţă într-un rol principal au concurat Andreea Grămoşteanu (#dogpoopgirl), Mălina Manovici (Balaur), Ana Dumitraşcu (Imaculat), Mara Bugarin (Metronom) şi Ioana Bugarin (Miracol).

Nominalizații la categoria Cel mai bun actor într-un rol principal au fost actorii: Mircea Postelnicu, Şerban Lazarovici, Emanuel Pârvu, Iulian Postelnicu și Bogdan Dumitrache. După anunţul nominalizărilor, peste 650 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti au fost invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2023, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de firma de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au un parteneriat încă din 2011. Gala a fost transmisă pe Voyo, TIFF Unlimited şi pe PremiileGopo.ro, iar câștigătorii celor mai importante categorii sunt următorii: cel mai bun film de lungmetraj – Oameni de treabă; cel mai bun actor în rol principal – Iulian Postelnicu (Oameni de treabă); cea mai bună regie – Paul Negoescu (Oameni de treabă); cea mai bună actriță în rol principal – Andreea Grămoșteanu (#DogPoopGirl); cel mai bun film de debut – Imaculat (r. Monica Stan, George Chiper-Lillemark); cel mai bun scenariu – Radu Romaniuc și Oana Tudor (Oameni de treabă); cele mai bune costume – Ioana Covalcic (Metronom); cel mai bun actor în rol secundar – Vasile Muraru (Oameni de treabă); cea mai bună actriță în rol secundar – Ofelia Popii (Om Câine); cel mai bun montaj – Eugen Kelemen (Oameni de treabă).

În cadrul Galei au fost oferite și două premii speciale: Premiul pentru Întreaga Activitate – Ioana Crăciunescu: „Eu ca şi alţii sunt o continuă debutantă. Acest omuleţ am să-l pun pe noptieră şi mâine dimineaţă se va trezi în mână cu o floare. V-o dăruiesc!”, a spus actriţa și Premiul pentru Întreaga Carieră – Mircea Andreescu: „Sunt foarte emoţionat pentru că nu mă aşteptam la atâtea vorbe frumoase. Am dus o viaţă grea. E grea profesia asta dar şi plină de satisfacţii”, a spus actorul; dar și un premiu al publicului pentru filmul românesc cu cel mai mare succes la box office peliculei Teambuilding (r. Matei Dima, Cosmin Nedelcu, Alex Coteț).

Anca Bogdan-Dănilă