Bugetul României între prosperitate și o vacă de muls

Bugetul ca o chintesență a veniturilor și cheltuielilor statului, în expresie bănească, reprezintă baza economicosocială a oricărei țări. De modul cum este construit și pe mai departe derulat poate să aducă prosperitate până la nivelul cetățeanului, ori dimpotrivă o sărăcire a acestuia. Pus sub baghetă politică, depinde de interesele fiecărei formațiuni ajunsă la putere, putând prioritiza investițiile în principal – fiind apanajul în principiu a politicilor de dreapta – sau a consumului – celor de stânga.

Primele de regulă aduc o bunăstare de parcurs consolidând statul de drept, celelalte induc o prosperitate imediată, cu sincope pentru viitor. Actualul buget, propus de arcul guvernamental aflat la putere, este considerat de ei că este cel al relansării cu reținerile de rigoare generate de criza economico-sanitară, pe care o suportăm în prezent. Creșterea economică gândită de 4,3% ar trebui să ne bucure, dar prin deficitul propus de peste 7%, se întrevede deja o situație delicată pentru acest an. În actualul context de inflexiune economică, segmente întregi din zona salarială care muncește în zona administrației, ori la societăți comerciale cu capital integral ori preponderent de stat, care își alimentează resursele de la buget ies deja în stradă, acest an având probabil amprenta protestelor organizate ori spontane. În majoritatea cazurilor protestatarii sunt doar beneficiari de subvenții fără niciun rol în agregarea de venituri la buget. Că pe diverse domenii, cei care au condus țara în acești treizeci și ceva de ani, au avut doar înclinația distrugerii bazei noastre economice, “reziștii” actuali (oare părinții ori rudele lor mai vârstnice, ce au făcut?/) vor să pună la zid un guvern ales doar de câteva luni. Cifrele prezentate de către Primul Ministru al nostru, au creșteri mai mari ori mai modeste pe ministere și separat pe cele din zona apărării, dar aceste procente nu spun mare lucru, măcar la prima vedere. Important este modul de derulare a nivelelor stabilite, pe proiecte, pe finanțarea investițiilor, producătoare de valori care apoi se vor regăsi în zona veniturilor. Miile de amendamente depuse de către actuala opoziție (PSD) se dorește a fi o acțiune pur electorală și nimic altceva.

Dacă se dorea o intervenție constructivă pentru modelarea bugetului puteau fi emanate câteva propuneri, cu indicarea resurselor și nimic altceva. Așa cum se prezintă România pare că este pe calea cea bună, dar viețuind într-o structură economică europeană și mondială cu interdependențele cunoscute, nu se poate afirma acum în mod cert că finalul acestui an va aduce stabilitatea pe care ne-o dorim. De la general la concret nu este o punte prea greu de trecut. Înșirate pe răbojul detaliat al bugetului pentru acest an, câteva direcții rețin atenția: restructurarea uriașului aparat administrativ, continuarea investițiilor începute și preluarea altora, reorganizarea unor agenții guvernamentale, investiții în domeniul învățământului, a celui sanitar, al apărării și în fine finanțarea investițiilor legate de mai ușoara noastră circulație – autostrăzi, drumuri expres, centuri ocolitoare etc. Borne care pot marca intențiile guvernanților ar reprezenta: ordonarea salariilor/ pensiilor și a altor cheltuieli aferente acestora într-o formulă care, pentru unii vor stârni mânia iar pentru alții bucuria, eliminarea unor sinecuri electorale aditivate pe măsură ce guvernările anterioare își pierdeau credibilitatea, valorificarea inițiativelor benefice care au stat în nemișcare și multe altele.

Tot acest program, aflat acum doar în zona intențiilor, necoagulat într-o “carte verde” de guvernare poate recalibra țara noastră în zona decidenților politici europeni credibili. Dacă triumviratul actual va avea capacitatea de a se apleca asupra problemelor țării, lăsând deoparte tensiunile devoalate suculent pe media, atunci chiar putem spera într-o revigorare de esență a tuturor segmentelor producătoare de bunăstare.

Florian Laurențiu Stoika