CABANE ȘI REFUGII MONTANE (I)

Momentul oficial când a luat naștere mersul pe munte în Carpați poate fi considerat 10 mai 1873 când un grup de prieteni pun bazele Clubului Alpin Transilvănean din Brașov (SAK -Siebenbuergischen Alpenvereins în Kronstadt). După modelul cluburilor montane din zona Alpilor, membrii clubului au parcurs și cercetat cât mai multe zone din Carpați, au reușit să publice lucrări științifice și să promoveze zona montană. Din 1881 Clubul Alpin Transilvănean se afiliază la Asociația Carpatină Ardeleană a turismului și devine secția Brașov (SKV) a acesteia. Asociația reușește să atragă din ce în mai mulți membri din toată țara și formează secțiuni în Sibiu, Zărnești, Cugir, Țara Făgărașului etc. De-a lungul timpului asociația reușește să construiască peste 60 de cabane și adăposturi în Carpați, au marcat marea majoritate a traseelor montane actuale și au dezvoltat un spirit turistic următoarelor generații.

Sub îndrumarea „călăuzelor”, a localnicilor din zonele montane sau a vânătorilor, tot mai mulți „orășeni” descopereau frumusețile naturii. Primele trasee turistice marcate au fost în Masivul Postăvarul, „Drumul Roșu” ce pornește din Poiana Brașov – mai exact de la actualul local Capra Neagră și „Drumul Albastru” ce pornește de pe Tâmpa, peste Crucurul Mare și ajung până la Cabana Postăvarul, cea mai veche cabana din Munții Carpați. Cabana Postăvarul cuprinde mai multe corpuri, cel mai vechi fiind din 1883 și de-alungul anilor cabana a fost extinsă până la actuala construcție. Pe lângă un loc de repaus pentru drumeți, cabana a devenit și un punct de
atracție pentru schiori, astfel aceasta a ajuns un obiectiv turistic vizitat tot timpul anului. Pentru că la începutul secolului în Poiana Brașov erau doar fânețe ale ciobanilor și câteva parcele particulare fară nicio constructie, am putea acredita voluntarii SKV ca fiind și cei care au pus „piatra de construcție” a viitoarei stațiuni prin ridicarea Cabanei Ruia 1920 – primul hotel.

Astfel zona a început să se dezvolte cu noi clădiri și mărirea domeniului schiabil. Cabana a funcționat neîntrerupt până în 1945 când a fost naționalizată și a trecut sub administrarea ONT-ului, iar asociația SKV a fost scoasă în afara legii. După 1989 asociația și-a reînceput activitatea și în 2004 cabana le-a fost retrocedată, iar prin efortul membrilor și al voluntarilor și-a recăpătat farmecul de odinioară, fiind în continuare un obiectiv pentru montaniarzi, schiori și iubitorii de natură. Accesul la Cabana Postăvarul poate fi făcut în drumeție pe exact traseele marcate cu banda albastra (BA) de pe Tâmpa în 3-4 ore, pe banda roșie (BR) 2 ore din Poiana Brașov sau cu telecabina și o coborâre de 30 de minute.

O alta cabană de referință ce a început să se contruiasca pe la 1882 de către membrii SKV este Cabana Mălăiesți. Poziționată într-un cadru de vis, pe Valea Glaciară Mălăiesți, ce poate fi comparat cu imaginile idilice din Alpii Austrieci sau Bavarezi. Cabana a avut o istorie mai zbucimata – în 1887 arde în urma unui incendiu, în 1923 este distrusă în urma unei avalanșe și în 1997 arde din nou. Din 2006 revine la viață prin darea în folosință a unei anexe mici și treptat se mărește până la cabana actuala. În prezent și-a recăpătat farmecul și oferă până la 100 de locuri de cazare. În ultimii ani Cabana Mălăiesți a devenit cunoscută și prin organizarea festivalului de muzica folk „Floare de colț” ce aduna atât iubitorii de muzică cât și pe cei de drumeții și natură. Cabana Mălăiesți se află la altitudinea de 1720m și se poate ajunge dinspre Râșnov pe banda albastră (BA) în 3-4 ore, dinspre Bușteni, pe la Pichetul Roșu și poteca „Take Ionescu”, în 6-7 ore sau dinspre Cabana Diham, Valea Glajariei, poteca fiind marcată cu cruce albastră în 3-4 ore.

De-alungul timpului turismul montan s-a schimbat în funcție de cerințele drumeților, cabanele aflate în apropierea zonelor urbane s-au transformat în pensiuni, cele aflate în zone mai puțin cunoscute au fost abandonate iar o parte din ele încă te așteptă cu farmecul poveștilor de demult. Montaniarzii încă mai pot descoperi farmecul cabanelor montane aflate în masivele montane ale Carpatilor, la Cabana Curmătura – Piatra Craiului, Cabanele Negoiu, Barcaciu și Valea Sâmbetei – Făgăraș, Cabana Dochia- Ceahlău, Cabana Cheia – Buila Vânturarița etc.

Ghid montan CLAUDIU SFETCU