Călugareni primul ziar simbol

In secolul VI, la venirea slavilor, în spațiul Carpato-danubiano-pontic, poporul ro-mân și limba română erau constituite în elementele sale esențiale cu simboluri, care au impresionat popoarele vecine din Europa. Acestea sunt specifice evoluției istorice și sunt legate de cultura și civilizația creată. Simbolurile din istoria noastră sunt legate de Domnitori, eroi, personalități, evenimente, ocupații, obiceiuri. Dintre evenimente, bătălia de la Călugăreni dintre Mihai Viteazul și turci a constituit și constituie simbolul luptei românilor pentru unitate națională. Acesta a fost prezentat lumii de Șerban Cantacuzino, când a ridicat crucea de la Călugăreni în cinstea unui pod, care a fost și este pe drumul dintre Istanbul-Țările Române și Europa. În epoca modernă profesorul din Rășinari, Nicolae Droc Barcian cu activitate la Junimea, a propagat acest simbol prin publicarea împreună cu juristul Anghel Ulubeanu a ziarului cu titlul Călugăreni. Activitatea de ziarist a profesorului Nicolae Droc Barcian se poate împărți în două perioade. Prima perioadă este cuprinsă între anii 1869 și 1870 când a locuit la București iar a doua perioadă începe o dată cu ocuparea postului de profesor la gimnaziul din Giurgiu. În 1869 colaborează la revista Românismul după care au urmat articole la Albina Pindului, Ghimpele și Conservatorul din Giurgiu. După ocuparea postului de profesor la Giurgiu, în 1870 editează un ziar local, numit Comuna. Acesta nu s-a păstrat în colecții, și nu avem informații despre el decât din prezentările din alte publicații ale vremii. Călugăreni, a apărut la Giurgiu între 10 mai 1879-2 aprilie 1881 cu specificația două pe săptămână, joi și duminica. Este un ziar local unde a fost redactor împreună cu Anghel Ulubeanu dar expediat și în Transilvania tipărit la Tipografia C. P. Conduratu. Nu facem o prezentare a ziarului și a numerelor existente la Biblioteca Academiei Române, deoarece acest aspect este menționat în Publicistica Giurgiuveană, Breviar. Ne vom referi la conținutul publicației care propaga un simbol național. Ziarul pe pagina de început (pe toate cele trei numere consultate) în stânga are scris înaintea denumirii –Călugăreni – „Unirea face puterea vocea poporului luminat este vocea lui D-zeu iar în partea dreaptă respect la persoane-respect la proprietate voim libertatea adevărată și pentru toți”. Cea mai interesantă parte a ziarului Călugăreni se intitulează: Memorii asupra istoriei regenerațiunii române în 1848 Cartea I. Partidele, continuată în numerele următoare deoarece la sfârșitul articolului cu acest nume scrie: va urma. „În România, ca pretutindeni erau, în 1848, două partide bine deosebite: retrograzi și liberalii. Cel dântâi partid se compunea din familiile domnitoare din creaturile sale și din spionii ruși atașați la curte, din vechii boieri numiți și româno-fanarioți, și din partidul curat rusesc. Cel de-al doilea partid se compunea din români luminați, dintre aceia care nu aveau alt interes decât păstrarea neatinsă a drepturilor țării, întemeiate pe tractatele și vechile legi și obiceiuri naționale, destul de liberale și progresiste, și din tinerimea care, crescută afară din patria lor, se indigna contra abuzurilor actuale, și doreau îmbunătățirea ca în străinătate”.Cititorul poate observa importanța acordată de ziarul care apărea sub redacția profesorului Barcian, emancipării naționale, sociale și politice a românilor. Numărul de joi 9 aprilie 1881 în articolul Giurgiu 1 aprilie 1881 scria printre altele: „Spre a fi dar vrednici cetățeni ai regatului Românu, e de datoria noastră să trimitem în cameră (parlament n.n..) nu pe acia care nu au alte calități decât sprijinul interesat a câtor-va cumetri sau al guvernului, care dorește să aibă deputați care să închidă ochii înaintea oricărei încălcări de legi ci să dăm votul acelora care prin învățătură, avere și purtare în societate, ne dă o chezășie temeinică cum că nu umblă după deputăție ca să-și cârpească calicia și să se ridice pe spetele acelor pe care i-au înșelat întotdeauna prin făgăduiri deșarte și vorbe goale, ci dorește a-și face datoria către Țară susținând interesele obști în general precum și ale localității îndeosebi”. Ziarul susține în alegeri în acest articol pe Ion Lahovarii deoarece are avea cel mai înalt grad, Doctor în drept. Laureat al universității din Paris.

Prof. univ. Dr. Ștefan Păun