Canotajul românesc, din nou în vârful piramidei mondiale. Fotbalul, însă, a rămas repetent…

După o perioadă în care părea că se află în comă profundă, sportul românesc a înviat miraculos. În vară, înotătorul David Popovici a uimit întreaga planetă cu performanțele realizate la Campionatele Mondiale și Europene, iar canotorii români nu s-au lăsat nici ei mai prejos, câștigând opt medalii la Europene și patru la Mondiale. În plus, delegația țării noastre a mai obținut nouă medalii și la Campionatele Europene de canotaj rezervate sportivilor sub 23 de ani. În schimb, fotbalul românesc a rămas dator. Deși, cum-necum, a trimis două echipe în grupele Conference League (CFR Cluj și FCSB), echipa națională a terminat pe ultimul loc în Liga Națiunilor și a retrogradat în cea de-a treia divizie valorică a Europei.

21 de medalii aduse de canotori

Se părea că după retragerea din activitate a Elisabetei Lipă și a colegelor ei de generație, canotajul românesc va dispărea de pe harta lumii. Într-adevăr, a fost o perioadă în care acest sport a părut intrat în „hibernare”, dar a revenit dintr-o dată miraculos. În vară, la Campionatele Europene desfășurate la Munchen, delegația României a câștigat nu mai puțin de 8 medalii. Dintre cele 11 echipaje tricolore aflate în competiție, opt au urcat pe podium cucerind 5 medalii de aur și 3 de bronz. Pentru prima dată în istoria canotajului românesc, titlul european în proba feminină de 8+1 a fost cucerit de opt fete și un cârmaci băiat.

Medaliile de aur au fost adjudecate de următorii sportivi: – dublu rame feminin – Denisa Tîlvescu și Ioana Vrînceanu; – dublu rame masculin – Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan; – dublu vâsle feminin – Simona Radiș și Ancuța Bodnar; – simplu vâsle feminin categorie uşoară – Ionela Lehaci Cozmiuc; – 8+1 feminin – Magdalena Rusu, Iuliana Buhuș, Ancuța Bodnar, Denisa Tîlvescu, Mădălina Bereș, Amalia Bereș, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș și Adrian Munteanu. Cele trei medalii de bronz au fost cucerite de: – patru rame feminin – Mădălina Bereș, Iuliana Buhuș, Magdalena Rusu și Amalia Bereș; – patru rame masculin – Mihăiță Țigănescu, Mugurel Semciuc, Ștefan Berariu și Florin Lehaci; – patru vâsle masculin – Mihai Chiruță, Ciprian Tudosă, Ioan Prundeanu și Florin-Marian Enache. Performanțele au continuat și la Campionatele Mondiale desfășurate în luna septembrie la Racice (Cehia), unde canotorii români au obținut patru medalii de aur. Acestea au fost adjudecate de: – echipajul 8+1 feminin – Magdalena Rusu, Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu şi Victoria-Ştefania Petreanu; – dublu vâsle feminin – Ancuța Bodnar și Simona Radiș; – simplu vâsle feminin – Ionela Cozmiuc; – dublu rame masculin – Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan. Canotajul românesc se mai poate mândri și cu nouă medalii adjudecate la Campionatele Europene U-23 de la Hazewinkel (Belgia): cinci de aur şi patru de argint.

Pe primul loc au urcat echipajele de patru plus unu rame masculin, patru rame feminin, patru vâsle feminin, opt plus unu, feminin și masculin. Distincțiile de argint au fost cucerite de bărcile de patru plus unu rame feminin, patru rame masculin, dublu rame masculin și dublu vâsle feminin.

Retrogradați, dar în urna a treia

Dacă alte discipline ne-au adus o serie de surprize plăcute în această vară, sportul-rege, fotbalul, a rămas de căruță. Echipa națională a României a încheiat pe ultimul loc grupa din care a făcut parte în Seria B a Ligii Națiunilor și a retrogradat în cel de-al treilea eșalon valoric al Europei. Chiar dacă au câștigat ultimul meci disputat în cadrul competiției, tricolorii s-au clasat sub Bosnia, Finlanda și Muntenegru, iar pe parcursul întrecerii au reușit „performanța” de a înregistra un neverosimil 0-5 în cele două meciuri disputate împotriva reprezentativei din Muntenegru (0-2 în deplasare și 0-3 la București)! Per total, echipa noastră a înregistrat în Liga Națiunilor două victorii, un egal și trei înfrângeri, acumulând 7 puncte (la fel ca Muntenegru), însă a fost dezavantajată net de rezultatele directe.

Cu toate acestea, conducătorii FRF au decis să-i acorde credit în continuare selecționerului Edward Iordănescu, deși acesta avea, inițial, ca obiectiv clasarea pe unul din primele două locuri în grupă. Argumentul prezentat în acest sens de Mihai Stoichiță, directorul tehnic al FRF, este acela că România a rămas în urna a treia valorică la tragerea la sorți a preliminariilor pentru Campionatul European din 2024.

Nimeni din conducerea federației nu pomenește însă faptul că o clasare în primele două locuri în grupa din Liga Națiunilor ar fi adus României o șansă în plus de calificare la Euro. Cum-necum, Iordănescu junior pare ocrotit de șansă. La tragerea la sorți a calificărilor pentru Euro 2024, România a fost repartizată în Grupa I, alături de Elveția, Israel, Kosovo, Belarus și Andorra. Iar dacă nici acum tricolorii nu prind unul din primele două locuri ale grupei, chiar nu știm când am mai putea spera ca naționala noastră de fotbal să participe la un turneu final.

Mugur Băileşteanu