În numărul din ianuarie 2020 al revistei „Independența Română-Independența prin cultură„ redăm câteva pasaje despre următorii artiști plastici:
Miriță Rodica – La galeria de artă „Orizont”, care aparține Uniunii Artiștilor Plastici din România, mi-a surâs norocul de a întâlni o artistă plastică, Miriță Rodica, întoarsă în țară, după o lungă perioadă de timp, cât a lucrat în Olanda, ca pictor.
Deși, ca vârsta, de mult timp se află acolo, unde soarele merge pe cărarea către asfințit, aspectul fizic si însușiri sufletești o mențin în plăcutul și mângâietorul răsărit, ca o dimineață, nou început de viață.
Indiferent pe ce meleaguri, străine sau natale, un artist plastic își câștigă existența nu se poate elibera de pasiune, care de veacuri pe om îl supune. Lumea îl judecă pe omul – artist plastic – după faptă; iubirea și aprecierea e dreapta sa răsplată.
Cum între oamenii de artă nu există străini, bucuria de a discuta despre artă și a vizita expoziții a fost reciprocă. Ioan Damaschinul (675) poet de renume ne învață să păstrăm taina prieteniilor. „Cel care nu păstrează taina, își necinstește conștiința și încrederea față de sine”.
Trec peste această povață înțeleaptă și vă voi destăinui, ca pe un mare adevăr, taina artei plastice a Rodicăi Miriță. Picturile pe care mi le-a arătat artista româncă venită din Olanda, m-au ajutat să respir la propriu și la figurat un aer cromatic proaspăt si curat. Frumoase picturi încărcate de tensiunea unor idei plastice, când frumoase, când plăcute și liniștite, m-au făcut să mă simt în mijlocul unui rai, în care frumusețea naturii, vigoarea și apetitul florilor și peisajelor, în plan artistic și spiritual au cimentat afinități și monumente de neprețuită apreciere.
Cea care îmi arăta picturile sale, apărea a fi un înger, vrăjitor al cromaticii, care într-o senină eleganță, cu o figură simpatică și serioasă, cu o veselie de un bun-gust adânc pătrunzător, a reușit ca sa-mi transforme înfățișarea mea într-o mare bucurie și reușită a privitului.
Artista plastică Miriță Rodica, împreună cu arta sa plastică sunt ingenios construite, parcă de creator, armonie și culoare, plăcută – înfățișare spre bucuria tuturor iubitorilor de artă, frumos, și activitate creatoare.
În mijlocul picturilor sale admiratorul de artă și frumos este într-o ambianță caldă si seducătoare. Pentru mine, pictura în sine, rămâne eterna minune. Așa să ne ajute Dumnezeu!
Croitoru Ana – Am trăit satisfacția de a constata , nu demult, într-o expoziție de artă plastic, asta deși unii artiști plastici se dau începători, că exponatele îi contrazic. O astfel de mulțumire am avut-o la o expoziție colectivă, unde artista plastică ANA CROITORU, recomandându-se ca și „începătoare”, nu era deloc așa! Mă gândesc că, poate își spunea „începătoare”, atunci când spunea că era la primii ei pași, domnia sa se referea la statutul de membru al artiștilor plastici, din București. Pe simeze, însă lucrurile stăteau cu totul altfel, sub semnătura acesteia aveam o paletă diversificată de teme: flori, peisaje, cai și pisicuțe, animale mai mari, ori mai mici, portrete singular, ori în doi: așa cum a fost cazul la „fata cu calul”!
În fața ochilor mi se perindau tot felul de peisaje, case, flori: fie că erau trandafiri, lalele, ori altceva. De departe, talentul său variat în aăși allege subiectele m-au impresionat adânc, și au atras atenșia și marelui public, iubitor de artă și de frumos, destul de numerous cu acel prilej-aproximativ 80 de persoane. Adevărata valoare artistică va fi data însă, după umila părere a semnatarului acestor rânduri, abia de generațiile care se vor perinda după noi. Poate și de aceea, impresiile primite de dinafară vor avea o mare importanță asupra domniei sale, înzestrată de către Creator cu deosebite calități sufletești care se vor răsfrânge, cu siguranță, asupra exprimării sale plastce viitoare. Prin entuziasmul ce o caracterizează va reuși a trăi dragostea de a împărtăși iubitorului de artă, de frumos, cu ajutorul culorii și a desenului, cele mai intime sentimente artistice, dar și plastice.
Cu siguranță c ă, doar cu talent, dăruire și muncă tenace, de care văd că dă, pe deplin dovadă, artista plastică Ana Croitoru, va câștiga bătălia cu performanța! Așa să- i ajute Dumnezeu!
Ispas Angela – Orice lucru și fiecare ființă are frumusețea lui. De curând am fost invitat la teatru. Întâmplarea a făcut ca pe scaunul din stânga mea să stea o doamnă cu trăsături foarte delicate, privire inteligentă care exprima o vioiciune, pe care multe fete în floarea vârstei nu o pot arăta. Multe lucruri sunt de prețuit în frumusețea unei doamne din stânga scaun ului meu, din loja teatrului, căci am trait o frază din Shakespeare:”Frumusețea apare și mai frumoasă sub dulcea podoabă a adevărului!”.
În gândul meu pofticios, de a o cunoaște,l-am contrazis pe Moliere, de la care reținusem încă de pe vremea când iubeam lumina reflectoarelor, de pe
scenele teatrelor și anume: „frumusețea chipului este o podoabă fragile, o floare trecătoare, strălucire de o clipă și care nu-I legată decât de epidermă.„Un lucru frumos rămâne o bucurie veșnică.Grația domniei sale era mai frumoasă decât frumusețea. Am gândit în sinea mea că, asemenea făptură nu poate fi decât artistă, actriță, sau cântăreață.putea să fi fost chiar o podoabă de ballerină.În pauză, doamna din stânga mea, arăta unui domn cu care venise la spectacol, imagini color de pe telefonul mobil.
Curiozitatea unui om cinstit trebuie să seoprească de bunăvoie acolo unde nu deranjează.Totuși, ochiul „obraznic” a zărit pe ecranul telefonului mobil, imagini color, picturi și desene ce reprezentau flori de toate felurile, de diferite culori, peisaje imaginare și reale, după natură, în tehnica de, ulei, acuarele, sau mixtă.
Multele flori pe care le-am zărit mi-au împrospătat memoria cu un vers din La Fontaine”Nici un drum înflorit nu duce spre glorie” („Aucune chemin de fleurs ne conduit a la gloarre!”). Mă aflam la teatru și trăiam în amintiri de replici. Am îndrăznit să-l întreb pe domnul, care era enigma gândurilor care mă preocupau! Am aflat că, pe lângă profesia pentru care a studiat ani buni, atrăit ți într-o viață de artist plastic. Instinctual său artistic a îndrumat-o a privy și a picta lucruri din natura înconjurătoare în limitelew viziunii domniei sale. Lăsândf chromatic pe pânză sau carton, latura luminoasă și frumoasă a unei realități. Virtuozitatea și farmecul imaginilor create de doamna Ispas Angela și artista plastică. Am invățat încă de pe băncile facultății de arte plastic că, nu trebuie să ignorăm nimic din ce caută să găsească arta, lucru pe care cred și sper că l-am întâlnit, prin aducerea la lumina tiparului a numelui de Ispas Mihaela.
Doamna Ispas Angela cochetează cu arta plastic, prin desenele și picturile realizate de domnia sa, încă de pe băncile liceului. Domnia sa va rămâne în istoriografia artelor plastic, mai presus de toate, prin faptul că este o mare admiratoare a pictorilor contemporani sprijinând arta și pe artiștii plastici în calitatea de colecționar. Parte din cele „furate” de ochiul meu „pofticios”, de pe sticla telefonului mobil al domniei sale, fac parte din portofoliul artiștilor plastici români contemporani.Colecția de tablouri al domniei sale, precum și „cuvântul dat” sunt garanția faptei.
Toate acestea și multe altele le-am aflat apoi de la domnul Dănilă Alexandru, nepotul doamnei și cu care sunt „coleg” în echipa de teatru „Nostrum” a UZP, din România.
Prof. Pictor Vergil Cojocaru-COVER Expune fragmente, cuvinte potrivite, expresii frumoase și afirmații laudative despre artiștii plastici ce vor apărea în „Cartea amintirilor – loc întâlnire a excelențelor”, lucrare în curs de apariție.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro