CASA DE CULTURĂ „HOVSEP ŞI VICTORIA DUDIAN“, ÎN PREZENT MUZEUL EPARHIEI ARMENE DIN ROMÂNIA

CASA DE CULTURĂ „HOVSEP ŞI VICTORIA DUDIAN“,
ÎN PREZENT MUZEUL EPARHIEI ARMENE DIN ROMÂNIA

Casa Culturală Armeană, donația Hovsep și Victoria Dudian, situată pe latura de apus a Catedralei, orientată cu fața spre biserică a fost ridicată în anul 1944 pe locul fostei Școli armene „Misakian”, prin strădaniile profesorului H. Dj. Siruni, costul înălțării fiind de 42 de mii de lei. Arhitect al construcției a fost Emil Călinescu, constructor – Aurel Ivanovici, iar supraveghetor al lucrării – arhitectul Hovnatan Gomighian din Constanța. Stilul armenesc al arhitecturii construcției este întărit de decorațiile și ornamentele de pe fațadă, preluate după motivele Mănăstirii Zvartnoț din Armenia.
Donatorul, Hovsep Dudian (1869-1942), originar din Marzâvan, era proprietarul fabricii de textile „Texacon“ de pe Calea Lacul Tei și al magazinului de manufactură de pe strada Șelari-Gabroveni. De-a lungul anilor clădirea a purtat diverse nume și a avut diferite destinații: Casa Culturală Armeană Donația Hovsep și Victoria Dudian 1944; Casa de Cultură armeană „Stepan Șahumian“ 1947; Casa de Cultură a Raionului 1 Mai; Biblioteca „Mihail Sadoveanu“ – secția de tineret 1965, și din nou, din 23 mai 1987, Casa de Cultură Donația Hovsep și Victoria Dudian. În prezent ea adăpostește Biblioteca și Muzeul Eparhiei Armene din România.
O parte semnificativă a moştenirii culturale armene din România se păstrează în Muzeul Eparhiei Armene provenind din donații și din bisericile armene din Moldova și Muntenia.
Fondul de carte este deosebit de bogat iar în anii 2010-2012 cărţile depozitate în subsolul Casei de Cultură „Dudian” au fost reinventariate, titlurile armeneşti apărute până în 1850 fiind aduse în bibliotecă şi supuse prelucrării de specialitate, adică au fost înregistrate, descrise în detaliu, fiind întocmite liste bibliografice. Au fost astfel luate în evidenţă peste 1100 de volume.
În noiembrie 2010 funcţia de şef al Bisericii Armene din România a fost preluată de sfinţia sa episcopul Datev Hagopian. Încă de la precedenta sa vizită, fiind la curent cu existenţa colecţiei de carte veche, una din primele măsuri concrete luate de sfinţia sa a fost să transfere către bibliotecă un mare număr de cărţi aflate în clădirea eparhiei, printre care şi circa 30 de cărţi vechi. Apoi s-a luat hotărîrea ca şi cărţile şi manuscrisele cele mai valoroase, precum şi o parte a obiectelor de cult păstrate în bisericile armene apostolice din România să fie concentrate la Casa de Cultură a Eparhiei Armene din Bucureşti. În urma turneelor făcute în ţară, de la Suceava, Botoşani, Focşani, Iaşi, Brăila, Galaţi, Târgu-Ocna şi Piteşti au fost aduse atât tipărituri vechi (până în anul 1850), cât şi mai recente (începînd cu anul 1851), precum şi manuscrise.
Să amintim faptul că în urmă cu 90 de ani, la iniţiativa asemănătoare a lui Hagop Siruni şi a altor intelectuali armeni a fost înfiinţată Biblioteca Centrală Armeană din Bucureşti, care mai tâ rziu a devenit nucleul bibliotecii şi muzeului Casei de Cultură Armene.