Meteoritul căzut la Mociu (jud. Cluj), în 3 februarie 1882, este cel mai mare din România. Specialiștii spun că avea la intrarea în atmosferă 30.000 de kg, dar a pierdut peste 90% din masă înainte să atingă pământul și că s-a împrăștiat pe o rază de 15 km. Meteoritul de la Mociu ar fi explodat de două-trei ori după intrarea sa în atmosferă şi că pe Pământ a ajuns numai o mică parte a acestuia. Fragmente din acest meteorit s-au răspândit pe o suprafață de 15 km lungime și 3 km lățime și au ajuns în alte trei localități învecinate. Meteoritul a fost descris ca un ghem de foc de culoare violetă, iar după cădere a lăsat în urmă o dâră albcenuşie. Boierii ar fi trimis țăranii pe câmp să adune bucățile contra cost şi că cele mai mari dintre acestea au fost găsite, mai ales că era iarnă, iar urmele lăsate erau evidente în zăpadă.
Mai mult, anumite mărturii susțin că meteoritul ar fi fost văzut chiar de la Budapesta. Era în după-amiaza zilei de 3 februarie 1882, în jurul orei patru, când mulți din locuitorii satelor Coasta, Bărăi, Vișea, Mociu au văzut venind dinspre Dealul Botei (NV) un glob luminos, însoțit de o coadă fumurie; (…) din ghemul de foc, de culori vii, au țâșnit scântei, s-au auzit pocnete grozave, apoi un răpăit ca de grindină sau ca bătăile de armă (…) îndată o ploaie de pietre a lovit crengile copacilor și a căzut pe albul zăpezii, notează un articol din 1958 semnat de Al. I. Maxim în revista „Natura”. Se consideră că ar exista 3.000 de fragmente din acest meteorit, cel mai mare fiind de 35,7 kg și aflându-se expus la Muzeul de mineralogie din Cluj-Napoca. Șase fragmente în greutate totală de aproape două kilograme se află la Muzeul de Științele Naturii din Aiud.
Acestea au făcut obiectul unor cercetări științifice elaborate de specialiști din țară și străinătate. Alte bucăți, mai mari sau mai mici, sunt expuse la mai multe muzee din țară. Chiar dacă meteoritul de la Mociu avea 30 de tone la intrarea în atmosferă, Răzvan Andrei, specialist în meteoriţi, a explicat că 90% din masa meteoritului s-a pierdut după intrarea în atmosferă. Avea cel puţin 30 de tone și a pierdut circa 90% din masa totală. pe glob, cel mai mare meteorit este Hoba, în Namibia, care are circa 60 de tone și a făcut un crater de 50 m diametru şi 10 metri adâncime, a mai spus Răzvan Andrei. Meteoritul de la Mociu a fost mai mic, dar impactul local a fost unul uriaș. Localnicii încă țin minte cum se vedeau bucăți din el pe cer, mai ales că a căzut undeva la înserat.
Am crezut că vine sfârșitul lumii. Erau sute de dâre pe cer. Unii au zis că a picat un avion, alții că suntem atacați. Cei mai deștepți și umblați au spus că sunt stele căzătoare. Nu erau departe de adevăr. S-a aflat după mult timp că a fost un meteorit. Veștile nu circulau asa repede atunci, a spus un fost profesor din Mociu. Bucăți din meteoritul de la Mociu se mai pot găsi și astăzi. Alte mărturii spun că meteoritul a fost vizibil chiar de la Budapesta, deci de la 400 km distanță. Nu au lipsit nici atunci amatorii teoriilor conspirației, care să spună că e un atac capitalist, sau că vine apocalipsa.
Trecerea timpului a dovedit că aceștia s-au înșelat, dar mult timp, în comună, au circulat fel și fel de povești cu iz apocaliptic, iar amatorii teoriilor nu s-au lăsat convinși. Sunt atâția ani de atunci și nu a venit sfârșitul lumii, încă… Meteoritul de la Mociu ar avea undeva la 10 miliarde de ani vechime. Bucăți din el sunt astăzi la peste 100 de muzee din toată lumea, dar cei care caută atent pot găsi încă părți din meteorit pe dealurile din Mociu (jud. Cluj) și localitățile din jur. Mesager al Divinității sau călător prin spațiile vaste ale Universului, meteoritul de la Mociu s-a oprit pe Terra și a ajuns în muzeele sale, uimindu-ne cu calitățile sale și cu vârsta sa matusalemică.
Conf univ. dr. George V Grigore
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro