ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM-MUZICA / Colea Răutu-Un dur fermecător

Colea Răutu-Un dur fermecător

Pe numele său real Nikolai Rutkovski, Colea Răutu s-a născut la data de 28 noiembrie 1912, în comuna Limbenii Noi, județul Bălți (actualmente în Republica Moldova) într-o familie modestă, tatăl său de origine poloneză fiind mecanic de locomotivă iar mama sa, basarabeancă, de profesie educatoare. A urmat liceul militar din Bălți și colegiul “Regele Ferdinand” din Chișinău, jucând și fotbal într-o echipă locală, după care, venind în București (din 1925) a fost legitimat la clubul uzinelor “Mociornița”. Având o voce bună, în fragedă tinerețe a fost angajat în corul Operei din Cluj, pentru ca apoi, să se lase de sport și să se dedice teatrului și muzicii, absolvind în 1947 Conservatorul de Artă Dramatică din București.

Debutul în teatrul profesionist s-a produs în 1934, în plină glorie a Companiei “Cărăbuș” condusă de inegalabilul Constantin Tănase, care l-a remarcat în trupe de figurație și l-a adus în spectacolele sale de revistă, unde, timp de mai bine de cinci ani a interpretat cuplete social-satirice și melodiile vremii. Aici, a cântat și șlagărul nemuritor “Coșarul” (“Ți-a ieșit coșaru-n drum”) compus de dirijorul Teatrului “Cărăbuș”, maestrul Gherase Dendrino, pe versurile lui Puiu Maximilian, cu care, Colea Răutu a reputat un succes imens și de lungă durată (cântecul se află și pe coloana sonoră a filmului “De trei ori București”). În aceeași perioadă interbelică, Colea Răutu a evoluat la diverse teatre bucureștene, inclusiv pe scena Cinematografului “Roxi” din Capitală unde, alături de renumiți artiști ai vremii precum, Jean Moscopol sau Gică Petrescu a cântat șlagăre ale epocii.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial se înrolează în armată, dar nu în serviciul militar combatant ci în spatele frontului și, împreună cu colegul său, reputatul actor Constantin Brezeanu de la Teatrul Național București, dădea reprezentații pentru ridicarea moralului ostașilor români, inclusiv în spitale pentru alinarea suferințelor răniților. Între anii 1952-1968, Colea Răutu a fost angajat la Teatrul Muncitoresc CFR – Giulești, dar totodată a jucat și la alte teatre precum Teatrul de Stat din Pitești, Teatrul “C. I. Nottara” (fost al Armatei), Operetă și chiar Teatrul Național din București (unde fusese adus de regizorul Sică Alexandrescu). Aici, la TNB, în 1998 a interpretat ultimul său rol în piesa “Azilul de noapte” de Cehov, în regia lui Ion Cojar. Paralel cu activitatea teatrală, Colea Răutu a fost distribuit de cei mai valoroși regizori români, cu care a lucrat de-a lungul anilor, în peste 70 de filme românești, în care și-a pus în valoare calitățile sale personale respectiv figura pătrunzătoare, cu un ten măsliniu, ochii migdalați și ușor asiatici, pomeții puternici, mimica expresivă, mișcările bine calculate, stăpânirea de sine, deprinderea de a călări, transmițând forță, vigoare și o undă de mister în rolurile încredințate.

Din bogata sa filmografie, menționăm câteva din peliculele cinematografice românești în care și-a demonstrat măiestria: “Desfășurarea” – 1954; “Moara cu noroc”; “Mihai Viteazul”; “Frații Jderi”; “Nemuritorii”; “Pintea”; “Setea”; “Neamul Șoimăreștilor”; “Răscoala”; “Haiducii”; “Zestrea Domniței Ralu”; “Facerea Lumii”; “Serata”; “De trei ori București”; “Săptămâna nebunilor”; “Explozia”; “Ultimul cartuș”; “Duelul”; “Revanșa”; “Accident”; “Acțiunea Autobuzul”; “Pentru patrie”; serialul “Toate pânzele sus” (în rolul piratului Spânu); “Nea Mărin miliardar”; “Mihail, câine de circ”; “Ultima noapte de dragoste”; “Acțiunea Zuzuc”; “Noi cei din linia I”; “Mircea” – 1989 și “Cel mai iubit dintre pământeni” – 1993. Pentru prestigioasa sa activitate în slujba teatrului și filmului românesc, Colea Răutu a fost răsplătit în 1962 cu titlul de artist emerit al R.P.R., în 1967 distins cu Meritul Cultural, iar în 2002 i s-a conferit Ordinul Național “Steaua României” în grad de Cavaler.

Un amănunt picant din viața marelui artist este că, din tinerețe a fost un înfocat suporter al clubului de fotbal Rapid București, nelipsit de la meciurile echipei sale favorite, fiind întotdeauna o prezență agreabilă în tribunele stadioanelor. Colea Răutu a decedat din cauza unei boli incurabile la 13 mai 2008 în Spitalul de Urgență București, fiind înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu din Capitală, rămânând în urma sa o impresionantă carieră artistică.

Horaţiu Măndăşescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Maria Ventura – O mare tragediană româno-franceză

Maria Ventura s-a născut la 14 iulie 1888 (unele surse dau drept an al nașterii …

Paul Călinescu – Un pionier al cinematografiei românești

Paul Călinescu s-a născut la 23 august 1902 în Galați, într-o familie intelectuală, de viță …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: