Comana, județul Giurgiu – Moara de hârtie și satul meșteșugăresc

Satul are o continuitate de mii de ani în spațiul locuit de români. Așezate pe malurile râurilor, la câmpie sau la munte aceste așezări au transmis prin locuitorii lor, din generație în generație, o cultură și civilizație rurală unice în Europa. Dintre aceste așezăminte, Comana, din fostul județ Vlașca, actualul județ Giurgiu, ocupă un loc aparte. Satul Comana se află pe malul râului Argeș unde primește apele Neajlovului cu cele ale afluentului Gurbanu.

Comuna cu același nume este străbătută de șoseaua națională DN5A,careleagăAdunații-Copăceni de Hotarele. Lângă satul Falaștoaca, acest drum se intersectează și începe un traseu comun cu șoseaua județeană DJ411, care duce spre est în județul Călărași la Radovanu și Chirnogi; și spre vest la Călugăreni, Singureni, Bulbucata, Iepurești și Clejani. La Comana, din DJ411 se ramifică șoseaua județeană DJ603, care duce spre vest la Mihai Bravu, Călugăreni, Stoenești, Schitu și Ghimpați.

Tot în zona Falaștoaca, se intersectează cu șoseaua județeană, care duce spre sud la Prundu și spre nord la Colibași și Vărăști. Comana este menționată întrun hrisov emis de cancelaria domnitorului Radu cel Mare (n. 1467, Transilvania, Regatul Ungariei – d. 25 aprilie 1508) fost domn al Țării Românești din septembrie 1495 până în aprilie 1508 când sunt amintite hotarul și drumul Comanei, din anul 1505.

Prin comună trece calea ferată București-Giurgiu inaugurată în anul 1869, care este deservită de stațiile Comana, Grădiștea și halta satului Vlad Țepeș, sate componente ale comunei. În urma cercetărilor arheologice cu ocazia restaurării din 1971-1972, prezentată într-un interesant articol scris de Lia Bătrâna și Adrian Bătrâna la Mănăstirea Comana au fost descoperite urme de locuire din neolitic, cultura Vidra, un strat medieval cu semne de defrișare a pădurii prin foc, temelia unei biserici din lemn edificată înainte de Vlad Țepeș.

Astăzi comuna Comana este cunoscută prin câteva elemente de cultură și civilizație românească: satul cu o evoluție a așezării din neolitic, așa cum am menționat până în prezent; Mănăstirea Comana, cu o istorie scrisă de istoricii români; Parcul Național Comana declarat arie protejată prin hotărâre de guvern în 2004, care se întinde peste 24.000 ha, sit protejat de convenția LAMSAR din 2011 ca zonă umedă de importanță internațională, Delta Neajlovului, Casa Comana cu parcul de aventură Comana, Mânăstirea Comana de care am amintit; Mausoleul eroilor, Moara de hârtie și satul meșteșugăresc, Casa scriitorului Gellu Naum; Fântâna cu nuc, construită de Ioan Petre, în 1933 cu o legendă menționată de tradiție privind moartea domnitorului Vlad Țepeș în apropierea acesteia.

Creație a soților Dana și Ion Georgescu, Dana originară din Roșiori de Vede, Ioan jurist cu familia în Câmpulung-Muscel este un proiect realizat între 2009 și 2016, cu perspective de viitor de angrenare a comunității locale, a elevilor, vizitatorilor în ateliere tradiționale existente în epoca medievală, modernă și dintre cele două războaie mondiale în satul românesc. Prima clădire realizată de soții Georgescu a fost dedicată istoriei tiparului, legătoriei, pentru realizarea cărților. Este un muzeu care evidențiază perioada de început a tipografiei prin expunerea de unelte specifice pentru tipar. Sunt echipamente de început aduse cu multă osteneală de soții Georgescu, care au deschis muzeul în 2011.

A urmat printr-un proiect norvegian construcția clădirilor în stil tradițional din chirpici și paiantă specifice meșteșugarilor din satele românești. Satul meșteșugăresc este prezentat în trei locații diferite realizate din aceste materiale. În prima clădire este expoziția realizărilor din atelierele tradiționale împreună cu sătenii angajați astăzi în număr de 16, cu elevii de școală prin activitățile realizate sau chiar cu grupurile de vizitatori. Atelierele de țesut, de cusut, fierăria, tâmplăria, olăritul beneficiază de locații adecvate care permit cu ajutorul angajaților specializați în aceste meșteșuguri implicarea vizitatorilor, elevilor de școală în procesul tradițional de realizare a obiectelor specifice pentru aceste meșteșuguri: pânză țesută, obiecte realizate la forja tradițională, obiecte asamblate din părțile componente la atelierul de tâmplărie, modelajul lutului, etc.

Primul atelier, Moara de hârtie, a fost o experiență de suflet a celor doi soți, pornind de la această meserie. În acest sens a fost creat spațiul cultural, educațional, inedit. Autorul acestor rânduri a surprins într-o vizită recentă la Moara de hârtie, implicarea, participarea directă în procesul de derulare a unor meșteșuguri tradiționale cu valențe educative deosebite: concentrarea atenției, promovarea îndemânării, cunoașterea trecutului istoriei naționale și locale, a rolului satului în dezvoltarea civilizației tradiționale românești. Acest proiect din Comana și satele învecinate, Moara de hârtie, a început cu trei meșteșuguri legate de realizarea tiparului și cărților cu unelte specifice, adunate cu grijă și eforturi de cei doi soți. Cele 10 ateliere sunt interactive, practice, accesibile, îndrumate de meșteșugari angajați. Participanți sunt grupurile de vizitatori, elevi din școlile din zonă și nu numai, ca exemplu elevii de la o școală din Galați, cum ne mărturisește Dana Georgescu care a prezentat proiectul lor, unic în România în acest domeniu.

Ideea a pornit de la spiritul scriitorului Gellu Naum, de la importanța mănăstirii Comana pentru spațiul civilizației românești, linia ferată București – Giurgiu. Despre proiectele realizate în cadrul Muzeului Moara de hârtie și Satul meșteșugurilor doamna Georgescu menționează: deschiderea unei bucătării sociale, ateliere online cu impact mai mare prin folosirea noilor tehnologii. „Noi credem că nu putem construi un viitor, fără să ai o bază socială în tradiție” este deviza menționată doamna Georgescu. Este o deviză care trebuie să fie ghidul tuturor cetățenilor României în contextul integrării europene, deoarece diversitatea și specificul național sunt o parte componentă a culturii europene.

Prof. univ. dr. Ștefan Păun