CONTEMPORANII NOȘTRI ȘI REALIZĂRILE LOR DIMENSIUNILE PERSONALITĂŢII LUI GEO CĂLUGĂRU (1)

CONTEMPORANII NOȘTRI ȘI REALIZĂRILE LOR
DIMENSIUNILE PERSONALITĂŢII LUI
GEO CĂLUGĂRU (1)

Floarea Necşoiu: Domnule Geo Călugăru, pentru început, permiteţi-mi să-mi exprim bucuria de a prezenta cititorilor revistei „Independenţa Română” personalitatea dumneavoastră, cu multiplele ei dimensiuni. Personal, am convingerea că NIMENI nu-şi poate dura edificiul unui creator, dacă el însuşi nu-şi zideşte, prin cuvânt şi faptă, monumentul intelectual.
Aşadar, întoarceţi-vă la începuturi… copilăria, studiile, activitatea dumneavoastră în varii domenii. Geo Călugăru: Mă numesc Călugăru Geo, poet, prozator, eseist, membru al U. S. R. şi U. Z. P. R. M-am născut la 27 ianuarie 1942, Mărăşeşti, judeţul Vrancea, în familia Ana (din Corbiţa, judeţul Vrancea) şi Dumitru Călugăru (Strâmba-Jiu, Turceni, Gorj). Am absolvit
„Colegiul Popular Nicolae Bălcescu” din Craiova, azi „Carol I”. Am fost coleg de clasă cu regretatul mare poet Adrian Păunescu (1956-1960), am absolvit, cu examen de licenţă, Facultatea de Filologie, Universitatea Bucureşti (1966), un an – 1961 am urmat Facultatea din Hanoi, curs de însuşire a limbii vietnameze; nerezistând la clima musonică, am fost trimis acasă, continuându-mi studiile filologice, pe care le-am absolvit în 1966; ulterior am urmat şi Facultatea de Ziaristică, Universitatea din Bucureşti.
Am activat, timp de 6 ani, ca profesor de limba şi literatura română, la şcoli din judeţul Călăraşi, după care, ca urmare a unui transfer în interesul serviciului, am fost numit director adjunct al bibliotecii „Nicolae Labiş” a Casei de Cultură a MAI (1972-1990); redactor la publicaţiile „Poliţia Română” şi „Pentru Patrie” (1990-2001), apoi, director al aceleiaşi Biblioteci, până la pensionare (2004). În calitate de şef al bibliotecii menţionate, am invitat personalităţi marcante ale vieţii spirituale româneşti: academicienii Dan Berindei, Gheorghe Buzatu, Florin Constantiniu, Edmond Nicolau, Eugen Simion, Romulus Vulpescu; istorici şi critici literari: Augustin Buzura, Ştefan Cazimir, Corneliu Leu, Fănuş Neagu, Mircea Micu, Margareta Labiş (sora poetului Nicolae Labiş), Grigore Vieru, Platon Pardău, Traian Tandin, Olimpian Ungherea, Haralamb Zincă, Ion Ţugui, Mihai Prepeliţă, Vasile Băran etc; ziarişti: Alexandru Mironov, Corneliu Vlad, Mehedinţu Leonard, George Stanca; actori: Gheorghe Cozorici, Silviu Stănculescu, Eusebiu Ştefănescu, Ion Caramitru, Adela Mărculescu, Monica Ghiuţă, Ileana Stana Ionescu, Ion Lucian, Maia Morgenstern, Victor Moldovan, Arcadie Donos, Ştefan Iordache, Irina Petrescu; artişti plastici: Corneliu Baba, Eugen Măcinic, Ion Hultoană, Ion Murariu, Vasile Pop Negreşteanu, Tudor Meiloriu,
Dan Segărceanu, Toma Hirth, Tatiana Eugenia Şesan şi artistul fotograf Vasile Blendea etc.
M-am ocupat îndeaproape de organizarea şi desfăşurarea aniversărilor unor personalităţi de frunte ale vieţii spirituale româneşti ca: Fănuş Neagu – 70 de ani, istoricul literar Ion Rotaru – 80 de ani, Ion Dodu Bălan – 75 de ani, Grigore Vieru – 70 de ani, Radu Cârneci – 75 de ani, Eugen Teodoru – 75 de ani, Ştefan Cazimir – 70 de ani etc. Din 1983, îndrum un Cenaclu literar, care s-a numit pe rând „Nicolae Bălcescu”; „Ioan Tecşa” iar în prezent „Octavian Goga”, cu o activitate bogată şi diversă, bucurându-mă de sprijinul prof. dr. Elis Râpeanu, până în 2014, şi doamnei prof. Floarea Necşoiu, care nu m-a abandonat încă şi sper nici să n-o facă.

F. N.: Orice creator are un crez artistic. Îl puteţi cristaliza pe al dumneavoastră?
G. C.: Fără îndoială că da, şi-l exprim astfel: „Amarădulce răstignire/Pe crucea verbului a fi,/Să intru-n cartea de citire/A neamului, ce m-o iubi”, dar, ca să-l împlinesc, va trebui: „Să las, în urmă, în cuvinte,/Din dulce-amara-mi răstignire,/Ceva spre – aducere aminte – /Păstrat în cartea de citire”.

F. N.: Dintre diversele domenii în care v-aţi manifestat, pe care l-aţi practica în toate vieţile?
G. C.: Închipuindu-mi că toţi copiii şi tinerii aflaţi pe diferite trepte de şcolarizare sunt nişte muguri, ce urmează să se deschidă în flori ca, la final, să rodească, optez pentru profesia de dascăl. Ca membru al U. S. R., Filiala de literatură pentru copii şi tineret Bucureşti, aş zice că, prin întâlnirile cu elevii din diferite şcoli, continuu, e drept că într-o proporţie mai mică, profesia de dascăl.

F. N.: Se ştie că, de-a lungul anilor, aţi citit ceea ce au scris confraţii dumneavoastră din Bucureşti, mai ales. Puteţi menţiona cele mai prestigioase nume de poeţi, prozatori, dramaturgi, eseişti, critici literari, epigramişti ai momentului?
G. C.: Întrucât, cel puţin noi, nu scriem mai mult decât citim şi mai ales că despre autorii şi cărţile care fac obiectul lansărilor din Cenaclu cunoaşteţi despre ce este vorba, permiteţi-mi să consemnez doar nume de creatori, fără a menţiona domeniile pe care le ilustrează.

Prin urmare consemnez: Emil Lungeanu, Florentin Popescu, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci, Elisabeta Iosif, Mihai Antonescu, Ion Haineş, Iuliana Paloda Popescu, Lucian Gruia, Dumitru Dumitrică, Călin George, Cornel Balaban, Floarea Necşoiu, Victoria Milescu, George Şovu, Ştefan Dimitriu, Ştefan Mitroi, Dumitru Marian, Ion Andreiţă, Dinu Grigorescu, Al. G. Croitoru, Puşa Roth etc.