DOINA BÂRCĂ
Doina Bârcă s-a născut în comuna Cervenia, jud. Teleorman, în 4 octombrie 1953, într-o după amiază însorită de toamnă.
Iubeşte florile, poezia, copiii, muzica și chiar a cântat la Casa de cultură din Alexandria. De asemenea, este pasionată de folclorul românesc, unic în lume. Încă din liceu a fost pasionată de poezie și desen, pe când lua parte la cenaclurile literare sub îndrumarea prof. dirig. Florentin Cațan, Liceul Nr. 1 „Alexandru I. Cuza” din Alexandria. La festivalul de muzică ușoară „Ghiocelul de aur”, în adolescenţă a primit premiul de popularitate. Activitatea profesională şi-a desfăşurat-o în domeniul financiar – contabilitate.
A publicat trei volume de poezii: „Scrinul cu sentimente”, „Poemele dorului” şi „Ferestrele bucuriei” (în prezent lucrând la al patrulea volum) şi a participat cu material la următoarele antologii: „Cu patria în suflet”, „Mama”, „Planeta iubirii”, „Zâmbetul din lacrimă”, „Tata”, „Tinerețe fără batrânețe și viată fără de moarte”, „Perlele Domnului”, „Simplitatea risipirii”, „Unde esti copilărie”, dar şi în publicaţii şi reviste: „Chronospenița de aur”, „Pro-arme”, „Dacia nemuritoare”, „Mesaj literar”, „Valahia”, „Bogdania”, „Apollon – Apollon junior”; cu poezie pentru copii „Literar ing”, „Reflector argeșean”, „Revista română de versuri și proză”, „Floare albastră”, „Destine Sud”, „Orizont cultural XXI”, „Informația
Teleormanului”, „Cafeneaua literară”, „Turism și Afaceri”.
Se ocupă cu organizare de serbări pentru copii, este reprezentanta Fundației Literar-Istorică „STOIKA”, unde deţine funcţia de secretar literar şi consilier editorial la publicația ,,Independența română–Independenţa prin cultură”.
Este membru fondator şi colaborator al revistei „Cronica timpului”. De-a lungul anilor a primit varii distincţii, printre care şi diploma primită de la centrul de plasament „Cireșarii” din București în semn de apreciere pentru promovarea culturii.
Ariciul Vasilică
E emoționat,
Că merge în pețit,
Și mândru s-a gătit.
Și-a pieptănat toți țepii,
Un papion și-a pus,
În brațe poartă tandru,
Flori mici de corcoduș.
Iar drept cadou el duce,
Un măr și-o corcodușă,
Ce le-a înfipt în țepi,
Când a ieșit pe ușă.
SARUTĂ-MĂ BUNICO…
Sărută-mă bunico,
Uite ce ți-am adus…
Toți macii din câmpie,
În obrăjori i-am pus.
Numai așa puteam,
Să ți-i aduc pe toți,
Eu te iubesc bunico
cât mia de nepoți!
M-a-mbrațișat bunica,
Cuvinte nu-și găsea…
Și în îmbrățișarea ei,
Lumea era a mea!
COCOȘUL CUCURIGU
Cucurigu-cucurigu,
În fiecare dimineață,
Cântă cocoșul nostru,
De e ploaie, de e ceață.
Bine, bine, foarte bine…
O cânta el frumos,
Numai că eu vreau bunico,
Să mai dorm, sunt somnoros.
Vezi, cocoșul mă trezește,
Cu cântecul lui,
Dar să cânte mai încet,
Eu te rog să-i spui!
GĂRGĂRIȚA
E tare supărată
Micuţa gărgăriţă,
Că şi-a pătat în zbor,
Rochiţa-n bulinuţe.
Prietena furnică,
Îi spuse serioasă:
– ce îţi veni drăguţo
Să zbori pe zi ploioasă!
– hai nu fi bosumflată,
c-am să te-ajut s-o cureţi
să zbori pe zi ploioasă,
să nu te mai încumeţi!
Bunicuţa mea iubită
Mă răsfaţă tare.
Are multă miere-n glas
Şi ochi de cicoare
Mă-nvăţat să râd, să cânt,
Chiar să număr pân-la zece
Şi când o îmbrăţisez
Supărarea-i trece.
CÂNTECUL MARIEI
Numele meu e Maria,
Și-mi iubesc portul și glia.
Maria-i un nume sfânt,
Și-am venit ca să vă cânt.
Și vă cânt cu bucurie,
Că sunt mândră de-a mea ie,
Și de tine Românie,
Sfântă și bogată glie.
MĂRUL
Mărul nostru din grădină
E vecin cu o sulfină,
Galbenă cu flori de aur
Şi e casă pentru’n graur
Care are-un pui pufos
Ce stă pe-o creangă voios
Şi zboară ca o nălucă
Musculiţe să-i aducă.
GÂNDĂCELUL
Gândăcelul dat cu tuș,
S-a-ntâlnit cu-n cărăbuș
Și îi spune el sfătos,
Că e cel mai arătos.
A primit în dar un frac,
De la tatăl lui Gândac,
Și-uite acuma se fălește,
Că-i frumos și are zestre!
Cărăbușul nu se lasă,
Și-i arată cu mândrie
Că și lui pe aripioare
Mama i-a cusut o floare,
cu fire toarse de soare
petale de lăcrămioare
Și codița din mătase.
De toată lumea îl place.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro