DUMITRU LUCEC
Pe marginea cărții „Psalmii lui Zamolxis (Zalmoxis), 100 de catrene dedicate centenarului Marii Uniri – 1918-2018” aparținând autorului Dumitru Lucec, în afara cuvântului prefățător, a celor 100 de catrene și a portretului biografic scris de autor, în sarcina cititorului nu mai rămâne nimic de adăugat ci doar de însușit cele tipărite.
Personalitate marcantă, domnul Dumitru Lucec este: filolog, istoric, jurist, economist, auditor, publicist și om de catedră și condei poet și epigramist.
Studiile sale universitare: Academia Militară (Facultatea Financiară), Academia de Studii Economice ( Facultatea Finante-Bănci-Contabilitate), Universitatea București ( Facultățile: Filologie, Istorie și Drept)
După cum personal mărturisește Dumitru Lucec „Cartea alcătuită din 100 de catrene se dorește a fi o contribuție la viziunea istorică spiritual geto-dacă, susținută de sentimentul național, patriotic, românesc și este dedicată marelui eveniment celebrat la 1 decembrie 2018: centenarul Marii Uniri (1918-2018). ” În catrenele sale, printr-o manieră originală, autorul zămislește vise, făurind o lume de simboluri, prin care reușește artistico-literar să ne încunune istoria, magistral, prin taine descoperite întru lauda trecutului nostru.
Vergil Cojocaru-COVER
A săvârși din plin credința.
Îmbină crezul cu știința,
Făcând din psalmi un imn pe plac
Burebista, rege Geto-Dac
Burebista, primul rege
Geto-Dac, primul român,
Un imperiu avea să lege;
Și i-a fost primul stăpân.
Deceneu, preot și rege dac
Solemnitatea cârmăciei
Ținea de scaunul cel înalt.
De sus, din Cerul de cobalt
Vremea și harul trăiniciei.
Sacrilegiul lui Hristos
Spre Golgota, i-a fost calea.
Apo, răstignit pe cruce,
Moment unicde răscruce,
Spulberând durerea, jalea.
Limba Geto-Dacă
Cea dintâi latină crudă,
Pentru europeni fu rudă.
De sorginte geto-dacă,
Avea tuturor să placă.
Scrierea geto-dacilor
Tăblițele „TĂRTĂRIA”
Au vechime cinci milenii.
Mai mult decât sumerienii
Ce-o susțin, dar n-au tăria…
Buna-Vestire, la Români (25 martie,anual)
Așteptăm o primăvară
Și cu ea, și timpuri noi.
Să ne bucurăm și noi.
Vrem o țară ca afară.
Sacru și profan
De ești om bisericos
În văzul creștinilor,
Profan, pari, nenoroscos
În gașca ateilor.
Luminița
La un capăt de tunel
O zărești mereu aprinsă.
De cer parcă este prinsă.
Luminând încetinel.
Iubirea perlă umană
E caldă, ca un miez de pită,
E floarea plină de ispită,
Străluce ca un briliant
Iar între oameni e un liant
Un singur om în opoziție,
În calitatea de tribun.
E opozantul cel mai bun
Și trage din orice poziție
Baltagul mioritic nou
Cei trei ciobani ar fi mai mulți.
La cap, goluți și mai desculți.
Baltag posedă fiecare,
Însă lovește cel mai mare.
Pașaport biometric
Și dacă îl cauți pe Iisus,
Sau treci cumva în sfera rece,
Prin zece filtre tu vei trece,
Ridici și mâinile în sus.
Simbolul mănăstirii Putna
Și loc de rugă și de veci
Pentru Ștefan, ca voievod.
Și monument pentru norod,
Din pietre sacre, deși reci.
Dunărea la cazane
Fluviul se vrea în natură
Marea Mică la Cazane.
E un fel de cotitură
Ce surprinde prin capcane.
Lacrimogenă
Din lacrimi s-a născut iubirea
Și în lacrimi își alini durerea.
Răspunsul ți-l oferă firea
Și cum stărnește și plăcerea.
Dragobete, la români
O sărbătoare tinerească
Lăsată chiar de Dumnezeu
E în tradiție românească
Și nu te costă nici un leu.
Geniile
Se nasc din în ce mai rar
Și, culmea, nu mor niciodată.
În roluri mari de cărturar,
Au slujba mai căutată.
Polii de putere mondială
În uniforme cu vipușcă
Discută despre praf de pușcă.
Împart o lume în multe sfere
Cu influențe de putere.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro