Creatii literare – GIGICA IVONETTE PEPTĂNARU

GIGICA IVONETTE PEPTĂNARU

Gigica Ivonette Peptănaru s-a născut la Giurgiu, județul Giurgiu, în anul 1958. Membră a Cenaclului literar „Luceafărul” și fondatoare a Clubului Artelor XXI Giurgiu.
Debutul literar a avut loc în 2015 cu volumul documentar „Să ne cunoaștem orașul Giurgiu”, continuând cu volumul „Pe urma pașilor pierduți”, apărut în 2017, „Cele șapte biserici din Giurgiu”, documentar apărut în 2018 și volumul de proză scurtă și poezie „Nostalgii în amurg”, apărut în 2018.
A colaborat la mai multe reviste și publicații. Despre autoare, profesoara Georgeta Olteanu, membră în Liga Scriitorilor Români, spune: „Autoarea rămâne consecventă în cărțile sale, de la prima până la ultima pagină, de a descoperi o lume pentru unii uitată, pentru alții încă necunoscută”.

***

Seara de Ajun

Natura s-a îmbrăcat în haină albă de sărbătoare, neaua acoperă grădina ce până ieri veselă, se alinta și cocheta colorată în razele palide ale soarelui de toamnă. Încărcați de promoroacă, pomii dezgoliți de verdele frunzelor, acum par micuți monștri glaciali. Casele cu acoperișurile încărcate de un strat gros de zăpadă seamănă cu igluurile de gheață ale eschimoșilor din Alaska. Din coșul sobelor, fumul cenușiu șerpuiește răsucindu-se în vălătuci spre nori. În grădini, crizantemele cu petalele viu colorate, ultimele flori ale toamnei zgribulite, înghețate stau încă semețe așteptându-și sfârșitul cu demnitate. Vrăbiuțele ciugulesc vesele, ciripind mâncarea de pe pervazul ferestrei unde nepoțelul meu Ștefan le-a pus câteva grăunțe și firimituri de pâine. Pe deasupra curții se rotesc doi pescăruși, probabil au văzut ceva de mâncare, cu un țipăt strident se anunță între ei că un pericol îi pândește, un câine din vecini latră fără rost tulburând liniștea. Seara, încet, coboară peste urbea agitată de febra sărbătorilor. Mai sunt puține ore și vor veni colindătorii, mici țânci cu născurile înroșite de ger și cu trăistuțele de gât, cu mâinile înghețate, la porți vor poposi și-un colind ei vor cânta cu glasuri tremurate.
Este seara de Moș Ajun. Luminițele de la streașină sunt aprinse, becuri multicolore clipesc vesele împodobind casa îmbrăcată în strai de sărbătoare. În casă este cald, o atmosferă de sărbătoare a pus stăpânire pe noi. Motanul, întors de curând dintr-o plimbare pe afară, toarce liniștit din fuiorul viselor, în coșul de lângă sobă iar noi, veseli și grăbiți, alergăm în jurul bradului. A mai rămas puțin timp și vin colindătorii. Cetina lui verde își împrăștie parfumul în toată încăperea, amețiți de bucuria împodobirii bradului, cântăm voioși și agățăm pe crengile verzi globulețele roșii, albe, galbene, albastre, clopoței, îngerași, beteală, beculețe colorate ce cu lumina lor vor da strălucire serilor de sărbătoare, coșulețe cu dulciuri, inimi de turtă dulce ori bomboane de ciocolată învelite în hârtie de staniol, toate fiind bogăția pomului de Crăciun.
O amintire mă întoarce cu foarte mulți ani în urmă, este seara de Moș Ajun, la fel ca și acum, numai că atunci eram copil iar împreună cu mama și sora mea împodobeam bradul pe care tata îl cumpărase în acea dimineață de la piață. În casă mirosea a cozonac pus la dospit, frământat la bunica în covata de lemn pe care o primise moștenire de la mama ei, străbunica, iar în cuptor tradiționalele colindețe rumenite așteptau venirea colindătorilor. Pe masa din bucătărie bunica a așternut ca de obicei o față de masă cusută cu multă dragoste de ea cu globulețe și brăduți și unde stăteau ordonate pe o tavă paharele de vin, covrigi, mere, nuci și zahăr candel pentru părinții micuților colindători. Nu mai este mult de așteptat, la colțul străzii se aud deja copiii cântând veseli, trecând din casă în casă: „Ne dați, ne dați, ori nu ne dați!”.
Magia nopții de Moș Ajun se așterne încet peste noi, peste copilăria noastră indiferent de vârstă. Emoția este aceeași și suntem fericiți să o trăim împreună. Este bucuria „Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos”, dar și bucuria darurilor primite de copiii cuminți sub cetina bradului împodobit cu iubire.
La mulți ani, să trăim în liniștea și tihna caselor noastre împreună cu cei dragi!

11 decembrie 2017