CULTURA ȘI EDUCAȚIA

Un eveniment cultural care nu poate fi trecut cu vederea, din această perioadă, a fost expoziția Cultura de masă în „Epoca de Aur”: Cântarea României & Cenaclul Flacăra, deschisă între 2 și 23 august la Muzeul Nicolae Minovici din București. Expoziția se înscrie în manifestările Proiectului omonim, care face parte din DARE (un program inițiat în 2015 de Post Modernism Museum „Documenting, Archiving, Reavaluing and Exhibiting, the art and visual culture produced in Romania in 1944-1989” Programul include o serie de expoziții, cercetare, dezbateri, conferințe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția română din 1989.

În ziua de 23 august a avut loc, la Muzeul mai sus citat, și lansarea volumului omonim cu titlul expoziției, carte editată de PostModernism Museum Publishing House, editor coordonator și curator, Cosmin Nasui. În cele 368 de pagini ale volumului se găsesc studiile a 7 experți (Cristian Vasile,Călin Hentea, Daniela Apostol, Cosmin Nasui, Florin Dumitrescu, Cristina Anisescu și Oana Nasui), o cronologie specifică temei și perioadei respective și un bogat material informativ și ilustrativ în anexe.

Activitatea culturală de masă, Ceaușescu a moștenit-o de la Gheorghe Gheorghiu Dej, cu timpul a degenerat și în loc să-și atingă scopul antireligios, a devenit tocmai inversul. Prin „Tezele din iulie”, 1971, Ceaușescu . impunea creșterea rolului conducător al partidului, îmbunătățirea învățământului de partid, a muncii politice de masă.

Studiul semnat de domnul Cristian Vasile analizează, în mod magistral, sine ira et studio, cum ar zice Tacitus, tentativa „încununată de succes -datorită personalității lui Adrian Păunescu, de confiscare/deturnare a culturii alternative, prin intermediul Cenaclului ‹Flacăra› al tineretului revoluționar.”, înființat în septembrie 1973, sub titlul Cenaclul de plastică și poezie Flacăra, care devine în, aprilie 1976, Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluționar (organizat de CC al UTC). Este desființat, folosind ca pretext, busculada de la concertul din Ploiești din 16 iunie, 1985, activitatea lui fiind interzisă până în 1990). În mai 1982 apăruse triplul album de discuri LP: Cenaclul Flacăra în concert, iar în 1983, pelicula de 70 de minute: Cenaclul Flacăra: Te salut generație în blugi, interzisă imediat de autorități.. Festivalul Cântarea României, înființat în 1976-77, care a trecut în etapa de masă din 1979-1981, deși de aceeași factură, și-a continuat activitatea până în 1989.

Mult controversatul act de cultură al lui Păunescu, cu toate rezervele de rigoare, a avut un rol important în educarea maselor, atât cât se putea face în acea EPOCĂ DE AUR.

Eu am marcat doar un episod din cultura de masă din această perioadă, dar toate cele 7 studii constituie un document bazat pe dovezi de netăgăduit, care după părerea mea, n-ar trebui să lipsescă din bibliteca oricărui cetățean tânăr, pentru a afla și a nu mai tolera, și bătrân, pentru a-și aminti și a nu lăsa să se mai repete o asemenea EPOCĂ DE AUR.

În ziua de 16 august a.c., în sălile Palatului voivodal de la Potlogi – Dâmbovița, a avut loc întemeierea FORUMULUI NAȚIONAL CULTURAL „BRÂNCOVENIANA”. Țelul declarat al Forumului este: retrezirea sentimentului iubirii de patrie și de înalt respect față de multimilenara istorie a neamului românesc, cât și de valorificare a acesteia într-un moment când este atacată și erodată de forțe ostile națiunii române și statului român unitar. Cu această ocazie a avut loc și festivitatea de premiere a celei dintâi ediții a concursului de poezie„Brâncoveniana”, președintele festivalului fiind dl. colonel în rezervă, Marian Ilie (poet). Domnului Nicolae Doftoreanu i s-a acordat Premiul I pentru poezie.

Un eveniment cultural de o deosebită importanță, din luna septembrie, a fost cea de a 24-a ediție a Festivalului George Enescu, al cărui director executiv fiind Mihai Constantinescu, având-o pe Crenguța Roșu ca director de comunicare și pe compozitorul Dan Dediu organizator. În cele 23 de zile (31 august-22 septembrie) în care s-a desfășurat, Festivalul a prezentat 313 lucrări semnate de 149 de compozitori (acoperind istoria muzicii de la perioada barocă /Frescobaldi, Vivaldi/ până astăzi). Muzicii secolului XXI fiindu-i alocată o întreagă secție, au fost prezentați 45 de compozitori cu 48 de lucrări. Orchestra Filarmonică din Berlin dirijată de Kirill Petrenko a deschis Festivalul cu Rapsodia română nr.2 în Re major de George Enescu și Simfonia a IX-a în Re minor, opus 125 de Ludwig von Beethoven, cu concursul Corului Filarmonicii George Enescu dirijat de Iosif Ioan Pruner.

Festivalul conceput pentru a-i face cunoscută opera lui Enescu pe plan internațional, stă astăzi alături de Festivalul de la Salzburg. Menuhin, elevul lui Enescu, îl consideră ca pe „una din minunile lumii”, Cela Delavrancea îl considera „un geniu muzical”, iar Arghezi amintește de Luchian, bolnav fiind, când nu-i rămăseseră decât ochii și glasul, povestind plângând cum o umbră cu o vioară îi cântase toată noaptea. Umbra era Enescu.

TVR3 a acordat un loc important evenimentului. Zilnic a prezentat o Agendă și un Interviu al Festivalului G. Enescu, Best of, și, când s-a putut, chiar o prestație integrală (Orchestra Națională a Franței, Orchestra simfonică a radiodifuziunii din Viena ș.a.). Deosebit de interesant mi s-a părut interviul, din 3 septembrie, luat argentinianului Ricardo Fagioli (unul dintre cei 5 contratenori care interpretează roluri din opere din perioada baroc (cântate pe atunci de castrați, iar în vremea noastră de mezzosoprane). Fagioli, cu un registru vocal amplu de 3 octave, este foarte apreciat. La Best of telespectatorii l-au urmărit în rolurile lui Arbace din opera Artaserxes de Leonardo Vinci , al lui Nero din Încoronarea Poppeii de Monteverdi și altele. A lucrat cu mari dirijori: Ricardo Muti, Rinaldo Alșessandrini, Gabriel Garridi,Nicolas Hernoncourt. Spații largi i-au rezervat Festivalului și TVR1, TVT2,Realitatea TV iar Trinitas TV a transmis live în fiecare seară un spectacol.
BEATRICE KISELEFF