CULTURA ȘI EDUCAȚIA

Sunt diverse forme de a face educație, de a culturaliza masele, ca de pildă prin emisiunile meteo cum ar fi Săptămâna deVreme, de pe postul Realitatea, sau Vestigii și patrimonii, de pe TVR3, care ne vorbesc despre pericolele la care ne expune dezvoltarea economică actuală, producătoare de bioxid de carbon, și lipsa de înțelegere a țărilor dezvoltate. Cel de-al 4-lea Raport al speciaștilor ONU, ne avertizează, ne pune în gardă de dezastrul pe care-l pregătim generațiilor viitoare: topirea ghețarilor care duce la un surplus de apă dulce, după care va urma o scădere drastică a rezervelor de apă dulce – permafrostul va elibera o bombă de diverse gaze printre care și metan care vor distruge Terra. Până la sfârșitul secolului, încălzirea globală va atinge 2-3 grade C. Pădurile ard, ghețarii se topesc, incediul din Brazilia s-a extins pe o suprafață egală cu aceea a Europei. În Siberia, păduri în flăcări. În Groenlanda se face plajă. Pădurea amazoniană se va transforma într-o savană. Nu se replantează, alunecările de pământ de la noi din țară datorită tăierii necontrolate și abuzive a pădurilor și, factorii de răspundere mai stau pe gânduri și nu iau măsuri… Președintele Statelor Unite ridică din umeri și părăsește sălile de conferințe… Tineretul manifestează, copiii de școală lipsesc de la cursuri ca să-și ceară dreptul la viață! Chiar nu este de glumit, încă se mai poate face ceva, cu un efort sporit! Hai să salvăm Planeta!

Un alt mod sui-generis de a face educație a fost găsit de Organizația nonguvernamentală „ Arta nu mușcă” care în parteneriat cu Primăria Capitalei și Societatea de Transport București (STB), le-a oferit Bucureștenilor, un tramvai al poeziei (între 10 septembrie și 1 octombrie), care a circulat pe linia tramvaiului 1. Călătorii au beneficiat de o bibliotecă interactivă cu poezie clasică și contemporană, în ritm de muzică de jazz. Cu această ocazie a fost lansat și un concurs de poezie, pentru tinerii între 18 și 25 de ani. Au fost organizate lecturi în spații alternative, pentru a aduce poezia mai aproape de publicul larg, după cum declara fondatoarea Organizației „Arta nu mușcă”, Loredana Munteanu. Zece dintre finaliști au participat la un concurs de scriere creativă – compunând un poem pe tema: Salvează poezia orașului. Inițiativă lăudabilă, mai cu seamă când 69% dintre cetățenii țării noastre și 46% dintre bucureșteni declară că nu au citit nicio carte, doar 9% afirmă că citesc aproape zilnic (potrivit Barometrului de consum cultural dat publicității în 2018).

Între 23. 09 și 7.10, la Biblioteca Națională din București, a fost deschisă Expoziția de pictură Seducția Orientului, curator Dan Tudor Truică. În ziua de 23 era anunțat vernisajul, un vernisaj ciudat, fără prezentare, fără discuții, fără program…Expoziția, interesantă de altfel, cu pictură modernistă, unele tablouri mă duceau cu gândul la Dali… câteva mi-au atras atenția: remarcabil, Prin deșert, de Nicolau Luminița, câteva siluete strânse
la un loc, printre nisipuri, foarte sugestiv; Evreică din Fanar al pictorului Hitter Paul, interesant în lubricitatea lui, Negustor berber, tabloul lui Szabo Ema, a surprins foarte bine aerul oriental al negustorului; Narghilea, de Călinescu Andana; Liniștea seducției și, Fascinația căutării de Dragomir Cioroianu Mara, într-adevăr te făceau să te simți în Orient.

Aș mai adăuga și câteva cuvinte despre Festivalul George Enescu, pe care l-am prezentat în luna octombrie. Un comunicat Mediafax anunța organizarea (între 6 și 12 septembrie), de Asociația Cooltura nouă ne pasă, a 16 tururi ghidate prin capitală, cu ocazia Festivalului, pe urmele lui Enescu. Această ediție a prilejuit întâlnirea cu cele mai prestigioase orchestre din lume: Berliner Philarmonic, Orchestra Royal Concertgebrouw din Amsterdam, London Simphony Orchestra, Staatskayelle Dresden, Rudfunk Simphonic Berlin, St.Petersburg Philarmonic. Mai trebuie subliniat faptul că o caracteristică a acestei ediții a Festivalului a fost aceea că muzicii secolului XXI i-a fost alocată o întreagă secțiune unde au fost prezentați 45 de compozitori cu 48 de lucrări. Perioadele cele mai bine reprezentate din această ediție au fost cea clasică, romantică și modernă. După cum spunea directorul executiv al Festivalului, Mihai Constantinescu: Programul acestei ediții s-a dezvoltat pe multe planuri, astfel încât melomanii să poată alege dintr-un program diversificat (muzică pop, africană, muzică modernă neclasică: jazz, dodecafonică) un repertoriu acoperind diverse epoci.

Deasemenea, nu pot să nu amintesc de Nobuyuki Tsujii, pianistul și compozitorul nevăzător din naștere, născut în 1988, un adevărat fenomen, care a interpretat de la vârsta de 2 ani și 7 luni. Neputând să cânte după partitură, el se folosește de bucăți înregistrate pe care le studiază și le reține, dându-le interpretarea pe care o simte. Într-un interviu acordat televiziunii române, declara că el consideră pianul ca pe o prelungire a trupului său, și totul vine de la sine. Vorbind despre Beethoven, spunea că numai un om cu un handicap ca el, îl putea înțelege pe titanul care deși surzise a reușit să compună mai departe opere nemuritoare. Aceasta mă face să mă gândesc la Stravinski care, se spune că ascultând o interpretare la pian, s-a ridicat de pe scaun, și adresându-se pianistului i-a spus: nu mai interpretați, cântați doar. Muzica vorbește prin ea însăși, prea multă interpretare strică.

Între 27 și 29 septembrie a avut loc la Timișoara lansarea unui nou Festival: Science Fiction &Technology Film Festival, care își propune să aducă cele mai captivante filme și experiențe de cinema reunite sub aceste categorii și invită publicul la dezbateri și activități interactive legate de tehnologie și cinema Ediția pilot a început cu trei zile de proie cții și dezbateri ce s-au desfășurat pe aerodromul din Timișoara. Știința, ficțiunea și tehnologia dau o nouă formă artei cinematografice și, nu numai.

Arta unește și crează punți peste timpuri și comunități, acest lucru a intenționat să-l dovedească Asociația Culturală ProValores cu spectacolul, din 4 octombrie, ținut la Centrul Cultural Reduta din Brașov , intitulat: Citadele Culturtale româno maghiare. Protagoniștii: actorul Marius Bodochi, violonistul Ladislau Csendes și pianista Dolores Chelariu și-au dat concursul în realizarea acestui deziderat folosinduse de poezii de M.Eminescu și Petȍfi Sándor îmbinate cu muzica lui Bártok Béla și George Enescu.

BEATRICE KISELEFF