CULTURA ȘI MASS-MEDIA

CULTURA ȘI MASS-MEDIA

Emisiunea lui George Grigoriu de la Realitatea spirituală , care se transmite duminică, la ora 14, este un model de mod în care se poate face educarea și culturalizarea, fără ostentație, plăcut și atrăgător. Duminică 17 martie ne-a plimbat prin istorie, într-o vizită la Mânăstirea Curtea de Argeș. Împreună cu ghidul său, parohul Adrian Enache, ne-au dezvăluit multe din tainele acestui neîntrecut monument arhitectural românesc, pe care Paul din Alep, în 1654, îl considera a fi „una din minunile lumii”. După unele izvoare, mânăstirea se pare că a fost ridicată de Neagoe Basarab, pe fundația unui lăcaș mult mai vechi, fosta Mitropolie a Țării Românești. Pictura acestui lăcaș a fost realizată, în vremea domnitorului Radu de la Afumați (1522-1529) de Zugravul Dragomir din Târgoviște și s-a încheiat în 1526.
Dar, această biserică este distrusă, în anul 1611 de armatele lui Gabriel Bὰthory, și restaurată de Matei Basarab,. Forma pe care o vedem astăzi i-a dat-o arhitectul francez André Lecomte du Noȕy, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cu ocazia celei de a treia restaurări realzată de regele Carol I (1875-1877). Printre picturile murale din biserică, o descoperim pe regina Elisabeta (Carmen Silva)..Ea ține mâna pe o Evanghelie cusută de mâna ei ,cu fir de aur, timp de 6 ani. În 1874, ea a părăsit această lume în ziua de Paște, cum a căzut în acel an. Conform cerinței sale exprese, pe piatra ei tombală nu s-a scris nimic. Abia la cererea principesei Ileana (fiica reginei), cu numele de câlugăriță, maica Alexandra, Prea Sfințitul Calinic, a schimbat piatra tombală scriind pe ea cine odihnește acolo.. Picturile biasericii restaurate de Carol I, aparțin pictorilor francezi: F. Nicolle, Ch. Renouard și pictorului român N. Constantinescu.
Catapeteasma este executată din bronz aurit și onix, iar icoanele sunt lucrate în mozaic. Un alt lucru deosebit este altarul atipic, unde se observă lipsa celor 12 Apostoli. Ei sunt reprezentați de cele 12 coloane centrale , ornamentate cu flori. Și încă un cuvânt despre această minune a lumii, brâul exterior care înconjoară biserica este făcut din porumbei – inițial erau din aur – cu clopoței în cioc, aceștia când bate vântul se aude un sunet pe diferite note muzicale. Pe vremuri, când năvăleau dușmanii, zgomotul produs de copitele cailor, stârnea o undă care făcea să sune clopoțeii, astfel, locuitorii aflau că sunt invadați.
Din pronaos în naos se trece printr-un portal pe zidul căruia pot fi citite niște versuri scrise special de Vasile Alecsandri. Cei ce vizitează acum acest complex, în apropierea Mânăstirii Curtea de Argeș, pot vizita noua catedrală arhiepiscopală, cu hramul Sf. Filofteia, aceasta este noua necropolă regală unde a fost depus regele Mihai și unde a fost adus și sicriul purtând rămășițele regelui Carol al II-lea.. Deși am vorbit cam mult, n-am menționat decât lucrurile mai puițin cunoscute despre acest minunat lăcaș…
Nu putem trece cu vederea, cel mai mare eveniment european dedicat mediului, organizat de Comisia Europeană. Un act de culturalizare și educare, cu adevărat remarcabil,materializat la noi în țară prin efortul de educare ecologică, întreprins de zece ani, de Guerilla Verde. Anul acesta, între luna martie și mai, a pornit la drum cu o nouă ediție dedicată școlilor: o competiție națioinală, de colectare a deșeurilor, numită ECOmania. Este o provocare făcută elevilor din peste l8 orașe, pentru colectarea selectivă a deșeurilor, prin concursuri, prezentări, dezbateri și evenimente speciale. Câștigătorii vor fi declarați în funcție de cantitatea de doze de aluminiu colectată până în data de 12 aprilie, iar premiul constă într-o tabără de vară.
Profit de această ocazie pentru a aminti de neglijarea , din ultima vreme, a orelor de dirigenție, prilej, pe vremuri, de a face educația cetățenească a elevilor. Această neglijență, în mod regretabil, se oglindește în comportamentul din ce în ce mai lamentabil al tinerilor. Nu poți călători în mijoacele de transport în comun, la orele când ies elevii de la orele de curs din școli, fără să asiști la discuții vulgare, ale tinerilor, presărate cu obscenități, purtate în gura mare, de la un capăt în celălalt al vagonului. Iar dacă îndrăznește vreun bătrân să le atragă atenția asupra vocabularului, acesta numai că nu este linșat de hoarda dezlănțuită. Am văzut, destul de des, bătrâni neputincioși, care stăteau pe picioarele tremurânde, lângă scaunele rezervate celor cu probleme, pe care se așezase vreun elev, nepăsător, sau tastând febril pe un mobil, fără să le acorde locul cuvenit. Dacă bătrânul îndrăznește să-l roage pe ocupant să-i cedeze locul, nu rareori, am asistat la apostrofarea acestui cu cuvinte de genul: „moartea te caută acasă și tu te plimbi ”, sau „ce loc, vezi-ți de treabă boșorogule ”. Și culmea, opinia publică, tace, nu se asociază nimeni ca să-l lămurească pe tânărul rebel că nu are dreptate. Ce-i de făcut? Cred că această situație ar trebui să pună pe gânduri cadrele didactice!
Și totuși, este atât de ușor să faci culturalizare și educație , mai ales prin mass-media, iată o metodă ingenioasă la emisiunea Jocuri de putere în care dl.Popa strecoară în fiecare seară o pilulă de cultură, de pildă, marți 19 martie, a adus în studio trei personalități din domeniul cultural: doamna Bianca Ionescu (Teatrul Național de Operetă), Adrian Majuru ( manager Muzeul Orașului București) și doamna Arlinda Morava (atașat cultural Albania), care a cântat la Opera Română precum și prin Muzee. S-a discutat despre înnoirile făcute în cadrul operetei, spectacole speciale pentru copii, sau aducerea pe scena operetei a unor artiști din lumea muzicii, reprezentând alte genuri muzicale. Adrian Majuru a vorbit despre efortul Muzeului Orașului Bucxurești, un muzeu de istorie în mijlocul capitalei (Palatul Șuțu), de a contribui la culturalizare, prin diverse evenimente muzicale, expunerea de colecții ș.a. Cu ocazia Festivalului George Enescu din acest an, pentru popularizarea culturii, vor fi organizate câteva concerte în diverse săli din București. Doamna Arlinda Morava, pe lângă faptul că reprezintă Albania la București (de pildă, a organizat o orchestră compusă din 50 de doamne – singura orchestră formată numai din femei din Europa – cu care a dat un spectacol în Piața din Tirana, promovând, astfel, România în Albania).
Numai printr-un efort comun, bine orchestrat, vom reuși să corectăm tarele comunismului și să redăm adevăratele calități ale poporului român.
Iată un mod de a corecta unele greșeli gramaticale, o reclamă pentru vopsele, dă o alarmă în legătură cu o greșeală gramaticală, făcută chiar și de cadre didactice. Este vorba de folosirea adverbului restrictiv decât: un lucrător prezentând vopseaua spune că se folosește decât, la care altul îl corectează: atrăgându-i atenția că după regulile gramaticale, decât se folosește numai în propozițiuni negatrive, iar pentru cele pozitive trebuie să se folosescă doar.
Și, un gest educativ oferit de Voodoo Film, care de Mărțișor, le-a dăruit femeilor posibilitatea de a viziona gratuit, în avanpremieră, în sălile de cinematograf ale capitalei, filmul Sub umbra părului sălbatic. Un exemplu delicat de modul în care trebuie să ne purtăm cu femeile.

BEATRICE KISELEFF