Cum i s-a „furat” Nadiei Comăneci medalia de aur la Olimpiada din 1980

Ediția din 2024 a Jocurilor Olimpice de la Paris au oferit, din păcate, și un scandal de proporții. În finala probei de gimnastică la sol, românca Ana Maria Bărbosu a încheiat concursul pe locul trei și a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestaţie şi i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766 astfel că a terminat pe poziţia a treia. O altă gimnastă româncă, Sabrina Maneca-Voinea, a făcut şi ea contestaţie pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Medalia de aur în această probă a fost cucerită de brazilianca Rebeca Andrade, notată cu 14,166, în timp ce argintul a revenit americancei Simone Biles (14,133).

Românii au contestat decizia arbitrilor la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne, iar în urma deciziei acestui for, Ana Maria Bărbosu a încheiat concursul pe locul 3, cu punctajul de 13,700, Sabrina Maneca-Voinea a ocupat locul 4, cu 13,700, iar americanca Jordan Chiles a terminat pe 5, cu 13,666. Acest caz a declanșat un scandal de proporții la nivel mondial, în care opinia publică s-a împărțit în două tabere, iar cel mai mult au de suferit cele două gimnaste (Ana Maria Bărbosu și Jordan Chiles), care au primit chiar și jigniri sau amenințări pe rețelele de socializare.

Fosta mare campioană Nadia Comăneci a propus ca medalia de bronz să revină celor trei gimnaste implicate în această controversă (Ana Bărbosu, Sabrina Voinea și Jordan Chiles), dar apelul „Zeiței de la Montreal” n-a avut succes. Astfel, Ana Bărbosu a primit medalia de bronz după revenirea delegației României de la Paris, iar americanca Jordan Chiles susținea sus și tare că nu are de gând să returneze medalia ce i s-a agățat de gât la Paris.

Gimnastica, un sport plin de controverse

Din păcate, gimnastica a oferit în mai multe rânduri cazuri în care medaliile au fost atribuite sau retrase la „masa verde”. Iar România a avut de a face cu asta. Astfel, în 2012, Cătălina Ponor a pierdut medalia de bronz în finala de la bârnă, după ce SUA a depus o contestație, în urma căreia Alexandra Raisman i-a luat locul sportivei noastre pe podiumul de premiere.

În 2000, la Olimpiada de la Sydney, gimnasta Andreea Răducan câștiga medalia de aur la individual compus, dar aceasta i-a fost retrasă după terminarea concursului, când Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a anunţat că gimnasta a fost testată pozitiv pentru pseudoefedrină, substanţă interzisă la vremea respectivă. În seara de dinaintea concursului, la recomandarea medicului echipei, sportiva luase două pastile de Nurofen, un medicament comun împotriva febrei şi tusei, care avea în compoziţie această substanţă. În ciuda apelurilor făcute de delegația română, medalia de aur i-a fost retrasă Andreei și acordată Simonei Amânar. Maria Olaru a primit medalia de argint, iar Liu Xuan (China) a primit medalia de bronz.

Gimnastele românce au declarat deschis că medalia de aur la individual compus îi aparţine de drept Andreei şi au intenţionat să refuze medaliile noi în semn de protest. Inclusiv fosta mare gimnastă Nadia Comăneci a fost implicată în mijlocul unuia dintre cele mai aprinse incidente de la Jocurile Olimpice. În 1980, la competiția găzduită de Moscova (prima ediție găzduită de o țară comunistă și la care SUA și statele occidentale au refuzat să participe), Nadia se prezenta ca numărul unu al gimnasticii mondiale, după ce strălucise în urmă cu patru ani la Montreal, unde devenise prima sportivă din istorie notată cu 10 la această disciplină. În finala la individual compus, Nadia se lupta pentru aurul olimpic cu sovietica Elena Davîdova.

Potrivit celor povestite pentru publicația „Historia” de Bela Karoly, antrenorul de atunci al echipei olimpice feminine de gimnastică a României, intrarea Nadiei în concurs, la bârnă, a fost întârziată pentru ca astfel Davîdova să poată executa exerciţiul la paralele înaintea româncei – în acest fel rusoaica nu concura sub presiunea notei obţinute de Nadia.

Apoi, deși exercițiul la bârnă al Nadiei a fost perfect, nota neputând fi mai mică de 9,95 (suficient ca ea să devină din nou campioana olimpică absolută), juriului i-a luat 28 de minute să se decidă asupra notei pe care să i-o acorde româncei. Într-un final, arbitra din Uniunea Sovietică i-a acordat un scor mai mic, care i-a înmânat victoria Davîdovei și a lăsat-o pe Nadia pe locul doi, cu doar 0,75 de puncte sub scorul sportivei din URSS și la egalitate cu sportiva din Germania de Est, Maxi Gnauck…

Mugur Băileșteanu