DE LA „CĂRĂBUŞ“ LA „HERĂSTRĂU“

DE LA „CĂRĂBUŞ“ LA „HERĂSTRĂU“
Incursiune în timp prin
grădinile bucureștene de revistă

Pe când alte lăcaşuri de cultură bucureştene, pe timpul verii, îşi iau o binemeritată pauză, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” continuă să joace cu succes la „Grădina de vară Herăstrău”. De altfel, „joaca la grădină” este o tradiţie a Revistei româneşti de aproape un secol, din vremea marelui Tănase, care, în 1919, a pus bazele Companiei „Cărăbuş” şi a ctitorit Grădina cu acelaşi (re)nume. În plină glorie, genialul Constantin Tănase şi-a alcătuit o trupă de artişti, cântăreţi, balerini talentaţi şi, după modelul fastuaselor cabarete franceze, la care a adăugat umorul dâmboviţean, satira civică şi cupletul (vorbit şi cântat), a creat un gen muzical aparte – REVISTA – care, în perioada interbelică, a cucerit publicul din România şi nu numai.
Inaugurarea Grădinii „Cărăbuş”, la 19 iulie 1919 cu spectacolul „Pisica pe orez”, a fost un eveniment cultural de mare anvergură, începutul unei perioade fulminante a Revistei româneşti. Nici devastatorul incendiu din preajma Crăciunului din 1937, care i-a mistuit teatrul cu întreaga recuzită, nici cumplitul război (1940-1944) nu l-au oprit pe „patronul spiritual al Revistei” să-şi continue drumul glorios, singura lui piedică fiind ploaia, care nu-i îngăduia ţinerea reprezentaţiilor. Doar moartea sa prematură, la 29 august 1945, l-au răpit spectatorilor şi iubitorilor săi. Dispariţia sa nu a însemnat însă şi pieirea Revistei, care, ca şi odinioară, a renăscut din propria-i cenuşă.
Astfel, după unele prefaceri şi reaşezări, în timpul comunismului, Teatrul Satiric-Muzical „Constantin Tănase” (denumire căpătată în 1963) şi-a continuat tradiţia, devenind în anii ’70-’80 port-drapelul opoziţiei, aici spunându-se lucruri pe care nimeni n-ar fi îndrăznit să le zică public altundeva. Vara, spectacolele aveau loc la Grădina „Boema” (care a funcţionat între anii 1979-1990) şi, la fel, se jucau cu casa închisă. Din păcate, la 31 august 1990, din motive greu de înţeles, Grădina „Boema” şi-a închis porţile, în lacrimile tuturor celor de faţă, inclusiv ale Cristinei Stamate, care, la final, a rostit, plângând, ultimul cuplet de pe această scenă, „Adio, Boema”, scris chiar în acea dimineaţă de Aurel Stroia.
După Revoluţia din decembrie 1989, a urmat o nouă perioadă de incertitudini şi replieri, timp în care la conducerea Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (titulatură dată după 1990, valabilă şi în prezent) a venit un manager competent, provenit din rândul actorilor iubiţi, maestrul Alexandru Arşinel.
Şi, din nou, Revista a renăscut din propria-i cenuşă, iar după revenirea la Sala „Savoy” din Calea Victoriei 33 (renovată şi modernizată) a început să joace şi la Grădină, acum la Teatrul de Vară „Herăstrău”, reamenajat special pentru reprezentaţiile sale.

În ultimii ani, spectacole precum „Nimic despre papagali” (2009), „Vara nu-i ca iarna” (2010), „Veselia nu-i în criză” (2011), „Comedie pe Titanic” (2012), „O seară la Revistă” (2013), „Hohote în Herăstrău” (2014), „Aer bun de Herăstrău” (2015) sau „Hai, zâmbeşte!” (2016) au oferit publicului iubitor de şlagăr, umor şi divertisment veritabile cure de râs şi bună-dispoziţie, menite a le încânta week-end-urile. Pentru stagiunea estivală de anul acesta, stabilită pentru perioada 24 iunie – 30 iulie 2017, managementul teatrului, în frunte cu directorul Alexandru Arşinel şi directorul adjunct Vasile Muraru, împreună cu întregul colectiv artistic şi tehnic au pregătit şi derulat proiectul „Parada Revistelor la Teatrul de Vară Herăstrău”, un concept diferit de cel din anii trecuţi (când se juca un singur spectacol pe stagiune), acum fiind puse în scenă mai multe piese din repertoriul actual, respectiv: „Hai, zâmbeşte”, „Aer bun de Herăstrău”, „Lasă supărarea-n hol”, „Piei, drace, vivat Revista” şi „Euro-concert”.
Astfel, s-a putut oferi publicului posibilitatea de a vedea sau revedea, în aer liber, spectacole atractive, deconectante, cu artiştii şi cântăreţii preferaţi, să asculte live melodii îndrăgite şi să urmărească frumosul şi antrenantul balet.
Spaţiul nu ne permite înşiruirea numelor celor care contribuie la realizarea acestor reprezentaţii de excepţie. Toţi, prin talentul şi truda lor, te fac să petreci clipe de neuitat într-o atmosferă grozavă. Căci Revista, care la prima vedere pare un gen uşor, comic, nu înseamnă doar paiete şi balete, cântecele şi cuplete, ci mult efort, iscusinţă şi pasiune, pentru ca spectatorul să plece mulţumit şi să revină.
Grădina de Vară a Teatrului de Revistă, de pe vremea „Cărăbuşului” lui Tănase şi până-n zilele noastre. La Grădina de Vară Herăstrău, „în aer bun”, îşi aşteaptă mereu cu drag publicul, îndemnându-ne „să zâmbim” şi „să lăsăm supărarea-n hol”, strigând cu toţii „Vivat, Revista!”, iar din toamnă, din nou la „Savoy”, unde Stela şi Steluţele Revistei ne pregătesc noi premiere şi surprize.

HORAŢIU MĂNDĂŞESCU