ACASĂ / ARTICOLE / MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC / Denumiri. Înfăţişări. Bântuirea Zmeului. Leacuri

Denumiri. Înfăţişări. Bântuirea Zmeului. Leacuri

Denumiri. Înfăţişări. Bântuirea Zmeului. Leacuri

 

Zmeul, Zmăul, Zburătorul, Ăl-mai-Rău, numit şi Ceasul cel Rău este un spirit răufăcător care, având înfăţişarea de balaur într-aripat, cea de şarpe, „aşa ca crocodilul” sau cea de pară sau sul de foc, scoboară noaptea în casele oamenilor pe coşuri şi chinuie nevestele însărcinate sau neînsărcinate, cum şi pe fetele mari, pricinuindu-le, prin neodihnă şi frământare, nenumărate vânătări pe corp, cum şi o mare oboseală.
Prin Banat, despre Ăl-mai-Rău se crede că ziua stă ascuns în butoarea de nuc, ori de alun, nefiindu-i iertat de la Dumnezeu de a vedea lumina soarelui Din acele butori zmeul iesă întramurg şi zboară în lume după rele. El are solzi rotunzi, ca cei de peşte, albi, cari nu ard în foc.
Prin unele părţi din jud. Brăila, dacă nu cumva se face o confuzie cu balaurul, se zice că zmeul „care zboară pe sus, se face din şarpele care înghite piatra scumpă ce-o fac mai mulţi şerpi la un loc”. Prinzând aripi, poate zbura. El se vede noaptea mergând în smânceli ca şarpele, are faţa aprinsă ca fierul înroşit în foc, întunecându-se spre coadă, tot mai mult. Ochii îi sunt negri.
Mai pretutindeni însă se crede că zburătorul se face din dragostea cu piedeci dintre doi, un flăcău şi-o fată, dintr-un bărbat şi-o nevastă. Este uneori chiar fata care nu se poate altfel apropia de ibovnicul ei, sau însuşi bărbatul care nu se poate altfel alătura de draga lui.
Întâlnirea cu zmeul, – uneori se întrupează din visul celui ce pătimeşte de focul dragostei, – se petrece ca orişice întâlnire, curată sau necurată: zmeul intră pe fereastră sau se lasă pe coş şi apucând pe cel ce doarme îl pişcă, îl muşcă, îl sărută şi-l chinuie.

1

Cel ce doarme îl vede aievea şi a doua zi, când îl dor spatele şi pieptul, şi de care durere se tămăduieşte ungându-se cu untură de porc tăiat la Ignat, prin urmare, şi-l poate aduce aminte. „Femeia care este cuprinsă de această fiinţă rea simte pe tot corpul ei o mare greutate, muşcături, ciupeli şi gâdilituri, şi din cauza aceasta, apoi, dacă se află în stare binecuvântată naşte copilul mort.”
Din poezia lui Ion Heliade Rădulescu, ce cuprinde toate aceste credinţi, intitulată Sburătorul, reproducem aceste versuri:

Vezi, mamă, ce mă doare! şi pieptul mi se bate,
Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc,
Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate,
Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc …
Ia pune mâna, mamă, pe frunte … Ce sudoare!
Obrajii unul arde şi altul mi-a răcit!
Un nod, colea m-apucă, ici coasta rău mă doare,
În trup o piroteală, de tot m-a stăpânit …

Zmeul

Prin unele locuri se spune şi se arată şi casa unde Zmeul, sub chipul unei limbi de foc, scoboară noaptea în casa femeilor şi fetelor, intrând pe uşă, dacă o află deschisă, sau pe fereste, şi în casă, prefăcându-se în om, se anină de femeie, şi apoi, după păcătuire, tot cu înfăţişarea de pară piere.

La acestea, D. Cantemir scrie, cu multă ironie:
„[Despre Zburător, moldovenii] zic şi cred că ar fi o nălucă de om tânăr şi frumos, şi se apropie noaptea de fecioare, mai vârtos de neveste tinere, şi toată noaptea face cu dânsele lucru necuviincios, şi nu se poate vedea de către cei ce-l pândesc. Iară noi am auzit că oarecarii bărbaţi mai cu inimă au prins Zburători de aceştia, şi aflându-i cu trup, ca şi alte făpturi, i-au pedepsit, precum li s-au căzut!”

3

Prin jud. R. Vâlcea, chinuirea femeilor de cătră Zburători se numeşte bântuire. Tot prin aceste părţi, despre Zmei se crede că „sunt foarte graşi. Se povesteşte că mai demult nişte oameni au simţit că Zmeul se aciolează într-un ciulpan (ciolpan), copac bătrân care s-a uscat şi stă încă în picioare în mijlocul livezilor, străjuindu-le cu măreţia lui. S-au dus, l-au găzuit , şi când a venit Zmeul în scorbură i-au dat foc ciulpanului, şi până să prindă de veste şi să zboare Zmeul a şi fost cuprins de bâlbătăi. Din scorbură se ruga la ei să vină să-l scape, dar ei n-au răspuns nimic, căci ştiau că-i poceşte”.
Această credinţă o aflăm şi prin alte părţi. Dându-i-se foc, în copac, din Zmeu curge o untură care, dacă s-ar da cailor, i-ar face iuţi ca Zmeii.
Boala dobândită de la Zburător se numeşte şi lipitură. Ea se vindecă descântând marţea şi vinerea, punând nouă feluri de buruieni într-un vas cu apă neîncepută:

„Avrămeasă,”
„Cristineasă,”
„Leuştean”
„Şi odolean, Mătrăgună,”
„Sânge de nouă fraţi, Şi Zburătorul”
„Cum se răspândesc răspântiile;”
„Aşa să se răspândescă Şi lipitura”
„Şi Zburătorul,”

„Iarba ciută”
„Şi Mama-Pădurii! Cum se sparge târgul”
„(Cum se sparge oborul), Aşa să se spargă faptul Şi lipitura”
„Cum se răspândesc răspântiile,”
„Aşa să se răspândească vrăjile”
„Şi lipitura”
„Şi Zburătorul!”

După ce fierbe pe foc căldarea cu cele nouă feluri de plante, pe vremea când se sparge târgul (oborul), bolnava se scaldă în acea scăldătoare, care apoi se aruncă cu o oală nouă, rostindu-se în trei zile descântecul de mai sus.
Ca să nu mai fie cineva supărat de Zburător, să nu spună a doua zi visul ce l-a visat, sau mai greu, când îl vede că se scoboară pe coş, să înfigă un cuţit în pământ.
Pentru lipitură mai sunt şi alte leacuri. Zburătorul îl au şi alte popoare.
Germanii îl numesc Feuriger Drache. Francezii cred despre el ca şi la noi. Bulgarii îi numesc de asemeni Zmei.

TUDOR PAMFILE (1883-1921)
„Mitologie românească“

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Vasile Ciocârlan un meșter popular

Îmbinând creativitatea, spiritualitatea și utilitatea, artele tradiționale se numără printre cele mai importante aspecte ale …

Locuinta tradițională a satului românesc

„Satele noastre sunt încă puţin cunoscute. Nu sunt cercetate în adâncul lor de viaţă. Despre …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: