Deșertificarea României (II)

Măsuri de prevenire a deșertificării

Având în vedere poziţia României pe glob, la jumătatea distanţei dintre pol şi ecuator, fiind străbătută de paralela de 45°, precum şi poziţia sa geografică pe continent, la aproximativ 2.000 km de Oceanul Atlantic, 1.000 km de Marea Baltică, 400 km de Marea Adriatică şi riverană cu Marea Neagră, masele de aer dirijate spre teritoriul României în diferite contexte sinoptice evoluează într-o gamă foarte amplă mergând până la cele tropicale. Instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici face să se înregistreze atât perioade importante cu regim anticiclonic specific manifestării fenomenului de secetă, cât şi treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulaţia ciclonică şi invers, cu trecerea prin fenomene extreme precum furtuni, grindină sau tornade. Din punctul de vedere al indicelui de ariditate, care este în medie de 0,20, teritoriul României se încadrează în zonele semiaride, uscat-subumede şi umede. În teritoriul cu risc ridicat la deşertificare şi secetă clima este caldă şi uscată, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10°C. România are 7 milioane de hectare situate în zone cu risc de deşertificare. Conform datelor meteorologice obţinute pentru o perioadă de peste 100 de ani în sud-estul ţării, cuprinzând Dobrogea, estul Munteniei şi sudul Moldovei, aceste zone sunt potenţial afectate de deşertificare, circa 3 milioane de hectare, din care 2,8 milioane de hectare reprezintă terenuri agricole. Suprafaţa afectată de secetă este sensibil mai mare decât cea menţionată, practic acoperind întreaga zonă agricolă a ţării. Procesele de degradare a solurilor afectează în diferite grade mai mult de o treime din suprafaţa teritoriului ţării. Dintre acestea cele mai notabile sunt eroziunea prin apă şi alunecările de teren, care afectează 7 milioane de hectare, la care se adaugă efectul secetei. Pentru a preveni deşertificarea terenurilor Ministerul Agriculturii intenţiona în urmă cu câţiva ani să extindă suprafaţa forestieră a României la 12%. Iniţiativa a fost privită de la început cu neîncredere, mai ales că multe dintre terenurile propuse spre împădurire sunt în proprietate privată. Ca măsuri de prevenire şi de combatere a deşertificării se pot menţiona:

❖ Scenarii de determinare a arealelor de manifestare a fenomenului de secetă;
❖Protecţia factorilor de mediu în condiţii de secetă;
❖Reabilitatea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii;
❖ Crearea de perdele şi cordoane forestiere;
❖Îmbunătăţirea regimului hidrologic în zonele îndiguite ale râurilor;
❖Terasarea terenurilor în pantă pentru reţinerea apei pe versanţi;
❖Promovarea tipurilor de culturi agricole alternative, rezistente la secetă şi a măsurilor agrotehnice speciale;
❖Reconstrucţia ecologică a pădurilor afectate de uscare;
❖ Gestionarea resurselor de apă în condiţii de secetă;
❖Monitorizarea zonelor afectate de deşertificare şi secetă;
❖Monitorizarea regiunilor cu terenuri degradate.

Programul de dezvoltare rurală al României pentru perioada 2014-2020 conține un pachet de măsuri de agromediu care vizează în special problemele legate de deșertificare în România. Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare. Valoarea ajutorului este de 125 de euro per hectar. Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum. Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil. Tocmai de aceea trebuie să conștientizăm efectul acțiunilor noastre asupra planetei si, prin pași mici, cu eforturi individuale sau colective, la nivelul fiecărei persoane sau la nivel global putem să schimbăm viitorul, putem să limităm si chiar să eradicăm din unele regiuni ale globului fenomenul de deșertificare.

Prof. Maria Petrescu-sociolog