DESPRE CULTURĂ, ARTĂ, ARTIȘTI

DESPRE CULTURĂ, ARTĂ, ARTIȘTI

Cultura reprezintă o moștenire ce se transmite cu ajutorul unor coduri de comunicare specifice, cum ar fi cuvintele, scrisul, artele, gesturile, ritualurile etc.
Arta este cea mai profundă expresie a creativității umane. Ea se bazează pe percepție, imaginație, intuiție. Pictura, ca ramură a artelor plastice, reprezintă o posibilă realitate în imagini artistice, create cu ajutorul culorilor aplicate pe o suprafață, pânză, lemn, hârtie, sticlă, cu scopul de a obține o compoziție cu forme, culori, texturi, desene, dând naștere unei opere de artă.
Andre Malraux: „Cultura este suma tuturor formelor de artă, de iubire și de gândire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om să fie tot mai puțin înrobit”.
Celibidache: „Cultura nu-i altceva decât drumul spre libertate. Toate țările civilizate investesc pentru a-și proteja, promova și consolida valorile”.
Se constată că în ultimele decenii arta românească a intrat în circuitul internațional și că peisajul artistic a devenit mult mai dinamic, cu multe galerii private, centre de artă contemporană, case de licitații, expoziții internaționale. Cu toate acestea, galeriile sunt insuficiente, competiția este slabă, piața de artă – insuficient dezvoltată. Pe lângă spațiile publice convenționale, în care arta plastică contemporană își găsește spațiul propriu de expunere, cum ar fi muzeele, galeriile și centrele expoziționale de artă, au apărut spațiile neconvenționale – orice fel de incinte – adaptate scopului artistic. Și strada a devenit un spațiu artistic. A face artă urbană este, în lumea artei, o provocare nouă. Arta străzii se poate realiza pe zidurile clădirilor, a blocurilor, a caselor private, în pasasjele subterane ale metroului.
Personal, am participat cu expoziții plastice în expoziții de grup, în sălile restaurantelor, cafenele, terase, biblioteci… Indiferent de spațiile de expunere, artistul plastic care expune și participă la evenimente expoziționale simte cum în foșnetul visului și nemurirea timpului Bunul Dumnezeu îl sărută cu lumina. La împlinirea, în anul curent, 2018, unui secol de România Mare, prin sărbătorirea centenarului, toată suflarea simte și trăiește setea de eternitate a României. Mircea Eliade ne îndeamnă în a sluji țara și neamul, luptând pe orice cale pentru eternitatea lor, a românilor. Când trăim în realitatea unui centenar, toate gândurile noastre se unesc într-o simțire, că țara mea nu e numai o bucată de pământ, este un sentiment, o emoție mistuitoare, care pleacă din țărâna strămoșilor. Un secol de viață, de vârsta României Mari, se aniversează etalându-se multă bucurie, încredere, speranțe, mândria de a fi român. Am participat la Sibiu la aniversarea unui secol a doamnei Lida Pânzaru-Bodicica. Pe tortul aniversar scria: „La mulți ani, mama mare”.Vocile a patru generații s-au transformat într-un viu ecou și vesel „La mulți ani, România Mare”! Numele de botez al doamnei Pânzaru era Lidia. Mi-a spus, prin cuvinte curate ca o apă curgătoare limpede, că singură și-a dorit să i se zică Lida, pentru frumusețea înțelegerii înțelesului literelor: L=Libertate, I=Independență, D=Dreptate, A=Adevăr. Lida este sensul vieții centenarului care adună năzuințele unui neam.
Mai pomenesc numele Simonei Halep, care a plecat la Paris simplă cutezătoare și s-a întors „Regină”, cu inima și sufletul înveșmântate în zale de sânge și aur preacurat. În mijlocul întunericului politicianist, a săpat o nemuritoare curată veșnică lumină. Un rege a înfăptuit România Mare și după un secol, în anul aniversar 2018, o „Regină” ridică la rang de virtute șansa de a fi român. La momentul când scriu despre cultură, artă, artiști, muzee, galerii particulare, spații expoziționale, colecții și colecționari, au loc multe expoziții de pictură, pe care, în timp, le voi pomeni, precum și pe autorii evenimentelor, adevărați creatori de festivaluri artistice, nemuritoare bucurii ale privitului. Dorința tuturor este de a se încadra cu bucurie într-o adevărată sărbătoare a Centenarului Unirii României Mari, precum a fost în anul 1918, când s-a împlinit visul ce zăcea în inimile tuturor românilor de pretutindeni.
La Galeriile de Artă ale Fundației Culturale Ion I. Brătianu este deschisă expoziția de pictură și sculptură „Porți deschise la palat; de la clasic la contemporan”, cu participarea artiștilor plastici din gruparea „Flotila artistică albastră a Ligii Navale Române-București”. Și-au expus talentul 36 de artiști plastici pe care aș dori să-i enumăr, în ordinea înscrierii la expoziție: Eva Margareta Apahidean, Elena Stănescu, Cristina Țurlea, Cristiana Anton, Vergil Cojocaru-COVER, Ana Rusu, Vasilica Adăniloaie, Petre Șerban, Mihaela Iatan, Ioana Badea, Alexandrina Stroe, Elena Grigorescu, Florentina Bazgan, Florentina Maria Popescu, Elian Băcilă – pictor de negru, Alexandru Zană, Ionuț Popa Zevideanu, Mihai Horațiu Dumitrescu, Marin Mihai Năsturaș, Valentin Baban, Gheorghe Muntean, Ana Ruxandra Pascu, Maria Dăbuleanu, Aneta Păun, Carmen Florian, Corina Chirilă, Arety Candide Dinulescu, Alexandrina Dinu, Ana Dragnea, Gabriela Guțescu, Victoria Dincă, Georgeta Atanasiu, Marian Dumitrescu, Flaviu Micu, Aurora Roman Strugaru, Ofelia Ioana Odobașu Huțul.
Ion I. Brătianu, încărcat cu energie pozitivă, speră să transmită participanților ce i-au făcut onoarea să fie prezenți ca public și expozanți o parte din mulțumirea și trăirea sa de caracter. I-a felicitat pe expozanți, pentru că au creat fascicule de lumină și speranță că tot ceea ce este românesc nu dispare.
La Galeria Contrast din strada Icoanei nr. 23 este deschis Salonul Internațional de artă plastică „Universul Eminescu”, al cărui curator, cunoscutul prof. dr. Ilie Roșianu, a întrunit mai mulți artiști plastici. Din aducere aminte enumăr: Alezandru Zană, Aura Roman Strugaru, Carmen Florian, Valentin Baban, Georgeta Atanasiu, Marian Dumitrescu, Vergil Cojocaru-COVER, Alexandrina Stroe și alții, precum și sculptorul Constantin Sinescu.
Directorul general al Galeriei, ing. Sorin Mihăilescu, a vorbit foarte documentat despre artă și artiști, precum și de imensul sprijin al scriitorului Dinu Săraru. Domnii Petre Răcănel, Ilie Roșianu, Sorin Mihăilescu, Vergil Cojocaru-COVER, actrița Doina Ghițescu și mulți alții au transformat seara de 15 iunie 2018 într-o frumoasă amintire, de neuitat. Actrița Doina Ghițescu, prin talentul oratoric și muzical, reușește să „taie respirația” publicului, care o apreciază, pe timp ce trece, tot mai mult.
La Cercul Militar Național, important spațiu expozițional, au loc diverse expoziții. În Sala Mare – Salonul Artelor – maestrul Gheorghe Nicolae Iorga, la 85 de ani, prin exponatele și vivacitatea sa, întărește convingerea mea că bătrânețea nu există; ea este o acumulare de mai multe tinereți. În Sala Foaier, o artistă plastică, Florentina Maria Popescu, și arhitecta Cristina Țurlea, prin expoziția comună, dovedesc faptul că între arhitectură și pictură este o temeinică simbioză. La sediul Asociației Artiștilor Plastici din București am participat la expoziția de pictură a Iulianei Enache și a fiului său, Elas Enache, tânăr sculptor.
Cei doi artiști plastici de mare viitor, prin gestul lor emblematic, vor apuca o frumoasă glorie viitoare. Arta plastică adevărată este o totalitate de creații artistice, scăldate în oceanul dragostei și iubirii pentru frumos și omenie.
În Foaierul Teatrului Odeon, în stagiunea prezentă se află tablouri expuse de Mihai Gavril – de două ori arhanghel, credincios concepției sale despre arta plastică. Autorul clopotelor a creat imagini ale infinitului, ce devin pentru o clipă concrete prin orizonturile necurpinse ale măreției dangătului lor. „Coloanele” în Bucovina depășesc hotarul nevăzut al rugăciunii înălțată minunilor dumnezeiești și ne invită să le cunoaștem.
La Biblioteca Academiei Române, 100 de lucrări semnate Parascan Maria, reprezentând chipuri emblematice ale României și românilor, pregătesc trezirea conștiinței în aniversarea unui secol de la formarea României Mari, sub Regele Ferdinand.
Din multitudinea spațiilor de expunere am scris deocamdată doar despre câteva. Numerele viitoare ale revistei „Independența Română – Independența prin cultură” vor fi mai bogate în informații, în urma plimbării mele prin activități culturale, cu pixul și hârtia la îndemână.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Prof. pictor VERGIL COJOCARU-COVER