DESPRE IA ROMÂNEASCĂ
Românii sărbătoresc de Sânziene portul nostru popular, în mod special cămașa IE, un adevărat monument simbol al identității și creativității spațiului românesc, ce dăinuie din timpuri străvechi. Se spune că fost purtată de populația culturii Cucuteni.
IA este o componentă a costumului popular-tradițional, purtată de femei. Sunt confecționate din bumbac ori borangic și împodobite cu mărgele și paiete. Indiferent de regiunea în care este purtată, IA spune o poveste. Cusătura și culorile sunt o adevărată simbolistică, crucea cu brațe egale, rombul, spirala simplă, pătratul. Cele din Bucovina au motive (desen) ce curg în râuri și se termină cu „fodorei” (volanaș) și semnifică trasee energetice corporale. Pentru vopsirea firelor de ață erau utilizate plante și flori.
Țăranii își comunicau vârsta prin culori… alb-copilărie, roșu-tinerețe, alb-negru bătrânețe. IA cu altița în jurul gâtului este numai de sărbătoare. Dreptunghiul din zona umerilor, căptușit de cele mai multe ori, se numește platcă.
Firele cu care se brodează cusăturile sunt: arniciul, mătasea nerăsucită, bumbăcelul, beteala, firele aurii ori argintii. În zona Teleormanului, iile sunt decorate foarte bogat, în culori de roșu vișiniu și albastru pastelat. Cu mândrie au purtat IA românească personaje marcante din istorie, Majestatea Sa Maria, regină a României, regina Victoria a Marii Britanii, principesa Ileana.
Henry Matisse a pictat în 1940 tabloul La Blouse Romaine – fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris, ia românească devenind un simbol universal. Un alt pictor român, de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti în “România revoluționară” purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiața ș.a. Portul nostru popular, limba noastră melodioasă, ȚARA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ cu toate formele de relief ne dau mândria de a fi români cu folclorul nostru unic în lume. Datoria noastră este să păstrăm totul pentru ca urmașii noștri să ducă mai departe avuția materială și spirituală.
DOINA BÂRCĂ
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro