În numărul trecut al revistei noastre am prezentat câteva destinații turistice de Crăciun și Revelion, punând accent pe unele din Transilvania, pentru ca la final, să ne concentrăm pe una exotică de la Marea Neagră.
Începem periplul nostru prin România cu Țara Dornelor.
Sărbătorile de iarnă petrecute pe aceste plaiuri bucovinene, încă mai păstrează parfumul de odinioară al datinilor și obiceiurilor tradiționale care fac ca aceste momente memorabile să fie îndrăgite de toți vizitatorii și să ofere o magie aparte.
Localizată în partea de sud vest a județului Suceava, Ținutul Dornelor se mândrește cu o frumusețe unică, peisaje superbe și o atmosferă de basm nemaiîntâlnită nicăieri. Ca orice loc de legendă, numele-i vine de la frumoasa fată de păstor Dorina, ucisă din greșeală de Dragoș-Vodă în timp ce se afla la vânătoare pe valea unui râu din zonă, căruia, în memoria tinerei a fost numit astfel, denumire dată apoi întregului ținut.
Datorită arealului bogat în izvoare minerale, izvoare termale și nămol de turbă, stațiunea Valea Dornei este cunoscută încă din secolul XIX pentru serviciile balneare de mare calitate. Modernizarea bazei de tratament, amenajarea pârtiei de schi și a zonei eco-turistice au făcut ca stațiunea să devină o destinație turistică de top pe tot timpul anului calendaristic, deopotrivă pentru tineri și vârstnici, pentru toate preferințele și posibilitățile, indiferent de vreme sau anotimp.
Cea mai de preț comoară culturală a zonei este modul cum localnicii au reușit să păstreze nealterate valorile etnografice ale Ținutului Dornelor. Turiștii au posibilitatea să descopere și și să admire tradițiile locale în cadrul manifestărilor cultural-artistice organizate în Vatra Dornei
și în localitățile învecinate. Pe perioada Sărbătorilor de iarnă, de mare atracție și audiență sunt Serbările Zăpezii din Cârlibaba și Festivalul „Porniți Plugul Feți Frumoși”. Aceste evenimente au darul de a conserva și promova obiceiurile și tradițiile zonei, astfel că în fiecare an, în mijlocul stațiunii Vatra Dornei se aud cântecele și jocurile populare inegalabile. Totodată, Muzeul de Științe Naturale din stațiune oferă vizitatorilor informații interesante despre bogățiile zonei și despre viețuitoarele de aici: cerbi, căpriori, urși bruni, cocoși de munte și alte specii de păsări și mamifere rare. Pentru a cunoaște mai bine cultura locului, trebuie vizitat Muzeul Etnografic, deschis în 1986, care ilustrează tradițiile românești din Țara Dornelor prin obiecte de uz casnic și gospodăresc, elemente de arhitectură, țesături, cusături, îmbrăcăminte populară, măști, ouă încondeiate, lucruri din ceramică, metal, lemn, os etc.
Iubitorii sporturilor de iarnă au la dispoziție trei pârtii de schi aparținând domeniului schiabil Vatra Dornei.
Aflată între Masivul Călimani și Muntele Giumalău, într-un cadru natural spectaculos, pasionații de drumeții pot alege să utilizeze cărările montane amenajate, de mare frumusețe, care însumează 45 kilometri de traseu, de diferite grade de dificultate, fără zone de pericol.
În aceste locuri, opțiunile de cazare și masă, inclusiv de petrecere a Crăciunului și Revelionului sunt numeroase și variate, de la agro-pensiuni turistice cu bucate tradiționale și program rustic, până la hoteluri și pensiuni moderne cu SPA și tratamente balneare, unde se pot servi preparate bucovinene dar și produse culinare din alte zone, după preferințele clienților.
O destinație perfectă pentru petrecerea vacanței de iarnă și implicit a Sărbătorilor de Crăciun, Sf Ștefan,
Sf Vasile, Anul Nou, ș.a. este Maramureșul care oferă nenumărate și variate posibilități de cazare, masă și distracție, dar și de cunoaștere și apreciere a tradițiilor românești.
Câteva din cele mai interesante locuri ce nu trebuie ratate sunt Ansamblul Monahal Mănăstirea Bârsana, unde se țin slujbe de neuitat, Muzeul Satului din Sighetul Marmației, unde se pot vedea case vechi de peste 100 de ani, cu vestitele porți maramureșene din lemn sculptat, sau Cimitirul Vesel din Săpânța cu celebrele mesaje amuzante din care cel mai cunoscut este cel cu soacra: „sub această cruce grea/zace biata soacră-mea/trei zile de mai trăia/ zăceam eu și cetea ea”.
În comuna Ieud, localitatea de baștină a celebrului colindător Ștefan Hrușcă, unde se aud cele mai frumoase cântece de Crăciun, se află Biserica de lemn din Deal „Nașterea Maicii Domnului” ctitorită în anul 1364, monument UNESCO, dar și alte obiective turistice interesante.
Din excursia în Maramureș nu trebuie să lipsească o călătorie cu faimoasa Mocăniță (un tren forestier tras de o veche locomotivă cu aburi, de peste 100 de ani) care circulă pe o cale ferată îngustă, pe Valea Vaserului, întrun peisaj natural spectaculos de o reușită combinație de culori – albul zăpezii imaculate cu verdele crud al pădurii sălbatice din zonă. Traseul turistic pornește de la Vișeul de Sus și străbate 21,6 kilometri până la stația Paltin (punctul terminus) în 2 – 3 ore (pe sens), incluzând și pauza (de aproximativ 30 de minute) pentru alimentarea locomotivei cu lemne, apă și cărbune.
De precizat că datorită afluenței mari de turiști (români și străini), pentru plimbarea cu „mocănița” este necesară o rezervare prealabilă, iar pentru perioada lunii decembrie sunt puse în circulație garnituri suplimentare speciale, dar și așa, capacitatea de deservire este neîndestulătoare în raport cu cererea.
Deși nu sunt recomandabile pentru sănătate, nu poți petrece sărbătorile Nașterii Domnului și Anului Nou în Maramureș fără a savura renumitele produse tradiționale pită, slana și horincă.
După aceste incursiuni în provinciile istorice românești, mai aproape de Capitală, în Prahova (dar nu pe Valea Prahovei care este arhi-cunoscută și super-aglomerată în perioada Sărbătorilor de iarnă, luată cu asalt în special de turiștii amatori de distracții zgomotoase) se află o zonă la fel de pitorească și atrăgătoare, situată la poalele Carpaților, între Valea Doftanei și Valea Teleajenului. Pornind de la Câmpina putem urmă un traseu în circuit care include locații superbe precum Telega, Mănăstirea Brebu, Pietricica, Vărbilău, stațiunea Slănic-Prahova, Drajna, Vălenii de Munte (cu casa memorială „Nicolae Iorga”) ș.a.
Pe tot acest traseu (de aproximativ 100 de km) care se poate parcurge cu autoturismul în câteva ore (punând la socoteală și vizitarea obiectivelor) se găsesc numeroase localuri – unități de alimentație publică și cazare, unde se poate petrece minunat atât sărbătoarea Crăciunului cât și în noaptea dintre ani, cu familia și prietenii, într-un cadru deosebit.
Și pentru că în numărul trecut ne-am referit ca destinație exotică la Litoralul Mării Negre, acum ne vom opri la una de același fel, Delta Dunării.
Iarna, această destinație, mai puțin obișnuită pentru sărbătoarea Crăciunului și Anului Nou, departe de agitația și aglomerația cotidiană, oferă un cadru natural impresionant cu peisaje surprinzătoare la tot pasul.
În funcție de vreme și de condițiile atmosferice, în zilele Sărbătorilor de iarnă, pasionații pot pescui la copcă, patina pe luciul gheții (dacă este suficient de consistentă), efectua plimbări cu sania trasă de câini (o tradiție a locului), vizita lăcașurile de cult sau participa la drumeții prin locurile pretabile, admirând natura din jur încântătoare.
Pentru turiștii veniți din țară și de peste hotare, există numeroase spații de cazare și masă (inclusiv cu pește) în toate colțurile Deltei, în special la mila 23, localitatea de baștină și de suflet a marelui sportiv Ivan Patzaichin, a cărui legendă vie plutește în tot locul, acompaniindu-i pe vizitatori ori de câte ori ajung pe aici.
Așadar România este extrem de generoasă în oferte tentante de Crăciun și Revelion, indiferent de vârstă, condiție socială sau materială ori preferințe și pretenții, motiv pentru care, așa cum scriam și anul trecut când făceam apologia târgurilor românești de iarnă (la fel de interesante și captivante și anul acesta), considerăm că este mult mai atractiv și avantajos să petrecem sărbătorile iernii împreună cu familia și prietenii în țară, în inegalabilele tradiții strămoșești de la noi.
Ghid Montan CLAUDIU SFETCU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro