Ștefan „Piști” Kovacs a rămas în istoria sportului românesc drept primul antrenor român care a câștigat Cupa Campionilor Europeni (performanță reușită de două ori, în sezoanele 1971-1972 și 1972-1973, cu echipa olandeză Ajax Amsterdam). Familia Kovacs a mai avut însă un reprezentant de seamă în fotbalul românesc: pe Nicolae, fratele mai mare cu 9 ani al lui Piști. Kovacs I, cum îl numea presa vremii, a fost primul fotbalist român care a participat cu reprezentativa tricoloră la trei Campionate Mondiale consecutive: 1930 (Uruguay), 1934 (Italia) și 1938 (Franța). Recordul a rămas în picioare și în ziua de astăzi, el fiind doar egalat de Gică Hagi, Gică Popescu și Ilie Dumitrescu, care au jucat la Mondialele din 1990, 1994 și 1998.
COMPONENT AL MARILOR ECHIPE ALE TIMIȘOAREI
Nicolae Kovacs s-a născut în data de 23 decembrie 1911, în localitatea Plugova, din județul Caraș-Severin. A început să joace fotbal în 1924, la echipa de copii a celebrului club din anii ’20 Chinezul Timișoara, după care, patru ani mai târziu, s-a legitimat la Banatul Timișoara. În 1930 s-a transferat la celălalt mare club al Timișoarei din perioada interbelică, Ripensia, după care, un an mai târziu, a ajuns la CA Oradea, o altă echipă celebră a vremii.
Nicolae Kovacs a devenit rapid un fotbalist de bază la CAO, în atacul căreia a evoluat până în 1935. A revenit pentru o scurtă perioadă la Ripensia, după care, timp de un sezon (1935-1936) a jucat în Franța, la formația Valenciennes. S-a întors, pentru următorii doi ani, la CAO, apoi, în 1938, a trecut la Tricolorul Ploiești, echipă al cărei tricou l-a îmbrăcat până în 1940 și cu care a promovat de două ori în prima divizie.
În perioada 1940-1943 a jucat din nou la CAO, evoluând însă în campionatul Ungariei, unde formația orădeană ajunsese ca urmare a „Dictatului de la Viena”, iar între 1943 și 1945 a făcut parte dintre componenții formației maghiare Gomma Budapesta. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, a revenit în țară, evoluând la Ferar Cluj (CFR Cluj de astăzi) și la Crișana Oradea, unde și-a încheiat cariera de fotbalist în 1947, la vârsta de 36 de ani.
Imediat după ce și-a atârnat ghetele în cui, Nicolae Kovacs și-a început caeriera de antrenor, pregătind cluburile clujene Universitatea și Ferar. În sezonul 19481949 s-a aflat pe banca tehnică a formației orădene ICO, cu care a câștigat campionatul. În continuare, a mai antrenat, cu intermitențe, Politehnica Timișoara (1950-1953), CSM Mediaș (1953-1954) și Flacăra Petroșani (1954), după care s-a retras din lumea fotbalului. Tradiția a fost continuată de fiul său, Nicu, antrenor care a crescut generații întregi de fotbaliști orădeni.
DEBUT PRINTRE TRICOLORI LA NICI 18 ANI
Nicolae Kovacs a fost unul dintre marii internaționali români ai perioadei interbelice. A debutat în echipa națională încă de la vârsta de 17 ani și 8 luni, în 1929, la meciul Bulgaria – România 2-3 și a reușit chiar să marcheze un gol. În 1930, România, Franța, Iugoslavia și Belgia au fost singurele țări europene care au acceptat să se deplaseze în Uruguay pentru a participa la prima ediție a Campionatului Mondial de Fotbal. Kovacs I s-a numărat printre tricolorii care au traversat oceanul în celebra călătorie pe puntea vaporului „Conte Verde” și a fost titular în ambele partide ale echipei noastre la turneul final: 3-1 cu Peru, când a marcat golul al treilea, și 0-4 cu Uruguay.
Nicolae Kovacs a făcut parte din echipa României și la următorul Mondial, din 1934, găzduit de Italia. A fost titular în partida cu Cehoslovacia, în care tricolorii au reușit una dintre cele mai bune prime reprize din istorie, intrând la cabine în avantaj, dar au sfârșit prin a pierde, scor 2-1. Patru ani mai târziu, în 1938, la Mondialul din Franța, fratele lui „Piști” a fost căpitanul echipei țării noastre în meciul împotriva Cubei, încheiat cu un neașteptat rezultat de 3-3, în condițiile în care cubanezii erau atunci o reprezentativă cam de nivelul Maltei sau Insulelor Feroe de astăzi. Potrivit regulamentului de atunci, partida s-a rejucat patru zile mai târziu. Selecționerul Alexandru „Țane” Săvulescu a făcut mai multe modificări în formația României, fratele mai mare al lui Ștefan Kovacs numărându-se printre cei lăsați pe banca de rezerve, dar „dezastrul” a fost total, tricolorii fiind învinși cu 2-1!
Timp de 60 de ani, Nicolae Kovacs (care, în 1940, a bifat și un joc în naționala Ungariei, cu Italia, scor 1-1, când a și înscris) a rămas singurul fotbalist român care a jucat la trei turnee finale de Campionat Mondial. Recordul său avea să fie egalat abia în 1998 (culmea, tot în Franța), de Gică Hagi, Gică Popescu și Ilie Dumitrescu, jucători care au bifat Mondialele din anii 1990, 1994 și 1998.
Pe lângă performanțele fotbalistice, Kovacs I a rămas celebru și grație umorului său. Astfel, potrivit cărții „Fotbalul se joacă râzând”, scrisă de fostul jucător și antrenor timișorean Petre Steinbach, în toamna anului 1931, după un meci al naționalei în Grecia, atacantul s-a dus la cumpărături, umplându-și valiza până la refuz. La întoarcerea în țară, la graniță, Kovacs a fost întrebat de vameș ce are în geamantan. „Mâncare pentru păsări”, a răspuns. „Păsările dumneavoastră mănâncă boabe de cafea?”, a reacționat vameșul, după ce a controlat bagajele. „Mănâncă, nu mănâncă, treaba lor. Eu le-am adus”, a a venit replica promptă a fotbalistului.
Tot Petre Steinbach a povestit că, pe vremea când era antrenor la ICO, Nicolae Kovacs a venit la Timișoara pentru un meci cu Politehnica. A fost oprit pe stradă de un prieten, care l-a întrebat cu cine va juca. „Cu Alimentara”, a răspuns fostul internațional. „Alimentara? Ce echipă e asta? Poate cu Politehnica jucați”, s-a mirat amicul. „Nu, cu Alimentara. Păi, îl aveți în poartă pe Curcan, Brînzei e stoper, iar la înaintare vă bazați pe Mazăre. Nu e Alimentara?”, a spus Kovacs.
Nicolae Kovacs s-a stins din viață în data de 7 iulie 1977, la Timișoara, la vârsta de 65 de ani.
MUGUR BĂILEȘTEANU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro