DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC – POVESTEA UNUI STADION DEMOLAT

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC
– POVESTEA UNUI STADION DEMOLAT –

Din acest an, echipa de fotbal Rapid (reorganizată după falimentul prin care a trecut acum câțiva ani și aflată în prezent în Liga 3) și-a părăsit „casa”, adică stadionul „Giulești”, și s-a mutat în vecini, pe arena din Regie. Asta deoarece, de la începutul acestui an, a început demolarea legendarei arene de lângă șine, în locul ei fiind proiectat să se ridice, până în primăvara lui 2020, un stadion „mai trainic și mai frumos”, care ar urma să fie dotat cu 14.000 de locuri, cu o pistă de alergare de 60 de metri și cu o zonă pentru sărituri în lungime.

Replică după „Highbury”

Rapid a luat naștere în 1923, dar ani de zile echipa n-a beneficiat de o „casă” proprie, plimbându-se pe diferite arene din Capitală: „Romcomit”, „Venus”, „Unirea Tricolor”, „Ciocanul” sau „ONEF” (ulterior „Republicii”, arena dărâmată de comuniști în anii ’80 pentru a face loc „Casei Poporului”). Abia în 1934, presa vremii anunța că „CFR începe construirea unui teren pe Șoseaua Giulești”. Lucrările urmau să înceapă pe 1 iunie, dar planul nu a fost respectat.
Un an mai târziu, proiectul a fost reluat. Costică Bauer-Ardeleanu, manager al clubului „vișiniu”, aflase că stadionul „Highbury”, pe care își disputa meciurile celebra formație Arsenal Londra, urma să intre în renovare, a plecat în Anglia, de unde s-a întors pe un vapor încărcat cu materiale de construcții, dar și cu liftul și cu un număr de scaune de pe „Highbury”. Bauer a urmărit îndeaproape construcția arenei, care a fost proiectată de arhitectul Gheorghe Dumitrescu, respectându-se în mare parte planurile stadionului londonez. Inaugurarea fusese anunțată pe data de 14 august 1936. Dar nici acest termen nu a fost respectat.
Inaugurarea s-a amânat pentru data de 30 septembrie 1936, când Rapid urma să dispute un meci amicat cu Admira Viena, campioana Austriei. Oaspeții au venit la București, au admirat stadionul, au fost pozați de fotoreporteri pe gazon, dar partida s-a jucat pe „ONEF”! Primul meci oficial găzduit de arena de lângă șine este consemnat abia în noiembrie 1937: Rapid – Jiul 2-0.

Deși „vișiniii” au disputat pe acest stadion și două partide internaționale, 4-0 cu Ujpest Budapesta și 2-1 cu Genoa în Cupa Europei Centrale, ca dată oficială de inaugurare a „Giuleștiului” a rămas în istorie 10 iunie 1939. Atunci, CFR sărbătorea 70 de ani de la darea în folosință a primei căi ferate din România, București – Giurgiu, iar oficialii au organizat o sebare fastuoasă. Pe stadion au fost prezenți Regele Carol al II-lea, Prințul Mihai „Mare Voievod de Alba-Iulia”, Prințul Paul al Greciei, numeroși oameni politici și demnitari români și străini, precum și personalități proeminente ale vremii. Slujba religioasă a fost oficiată pe gazon de Vicarul Patriarhiei, iar apoi, sub privire oaspeților personalităților de seamă și ale celor 20.000 de spectatori din tribune, au defilat în arenă sportivii legitimați la CFR. Stadionul era considerat atunci drept cel mai modern din țară, dacă nu chiar din sud-estul Europei.

Bombardat în 1944

Arena din Giulești a rămas și în ziua de astăzi cu supranumele de „Potcoava”, deși, la inaugurare, avea ambele peluze construite. Pe 4 aprilie 1944, însă, bombardamentul american ce s-a abătut asupra Gării de Nord a distrus peluza dinspre sala de sport, iar arena a rămas cu forma de potcoavă până în 1996, când aceasta a fost reconstruită. A fost denumită de suporteri și de presă „Peluza Văcăroiu”, după numele lui Nicolae Văcăroiu, premierul de atunci al României și cel care a dispus refacerea acestei peluze.
Arena din Giulești a dat naștere la numeroase povești și a găzduit meciuri memorabile. În perioada 1943-1948, echipa națională de fotbal a României a disputat aici opt partide consecutive. În cupele europene, însă, rapidiștii au revenit pe stadionul de lângă Podul Grant abia în 1994, când au jucat în Cupa UEFA cu maltezii de la FC La Valetta. Ulterior, însă, au jucat pe terenul Rapidului echipe celebre precum FC Liverpool, PSG, Feyenoord Rotterdam sau SV Hamburg. Tot aici s-a produs, în 2004, celebra victorie cu 5-1 a naționalei României în fața Germaniei.
În anul 2000, „Giuleștiul” a fost dotat cu instalație de nocturnă. Care avea să le producă rapidiștilor un episod neplăcut în septembrie 2001, când în prelungirile meciul-ui retur din Cupa UEFA cu Paris-Saint Germain, la scorul de 1-0 pentru francezi (după 0-0 în tur) becurile s-au stins, iar echipa „vișinie” a pierdut confruntarea la „masa verde”, cu 3-0. „Gurile rele” afirmă că nocturna ar fi fost oprită la ordinul lui George Copos, patronul de atunci al Rapidului, care spera că, astfel, partida va fi reluată de la 0-0!
Cu timpul, stadionul Giulești s-a degradat tot mai mult, motiv pentru care peluza dinspre calea ferată a fost închisă publicului. Iar din 2019, buldozerele au intrat în el. Acum, suporterii așteaptă noua arenă, care să ducă mai departe spiritul Grantului…

Mugur Băileșteanu
Mulțumiri jurnalistului Octavian Pescaru pentru sprijinul acordat redactării acestui articol.