DOMENII SCHIABILE ÎN ROMÂNIA

A venit iarna și odată cu ea sezonul de schi, acest sport nobil care scoate în evidență atât calitățile fizice cât și pe cele mentale ale persoanelor practicante.

Din fericire, România este bogată în domenii schiabile (cu facilități aferente) găsindu-se în mai toate zonele țării, așa că iubitorii sporturilor de iarnă au unde să-și demonstreze virtuțile și capacitățile.

În numerele din anii trecuți, am prezentat unele domenii schiabile din România, mai cunoscute și mai des frecventate de turiști precum cele de la Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Brașov, Straja – jud. Hunedoara, Transalpina etc. Pentru acum, am ales a prezenta (cu menționarea datelor “tehnice” necesare) unele pârtii de sky din România mai puțin cunoscute dar la fel de spectaculoase oprindu-ne la câteva din jud. Harghita după cum urmează:

1) Orașul Borsec este renumit nu numai pentru apele minerale curative ci și pentru cele trei pârtii de schi aici:
• Pârtia principală Speranța este una cu grad mediu de dificultate având o lungime de 680 de metri și o lățime de 57 de metri diferență de nivel de 142 metri și o înclinație de 21%, este dotată cu instalație de transport pe cablu Doppelmayr care asigură urcarea a 720 de persoane pe oră, mașinărie de bătut zăpada și fabricarea zăpezii artificiale precum și iluminare nocturnă.
• Partea secundară Prichindelul, pentru copii și începători în lungime de 840 metri, lățime de 30 metri, diferență de nivel 139 metri și înclinație de 17%;
• Pârtia secundară Raza Soarelui (Verofeny) pentru avansați, în lungime de 726 metri, lățime 30 metri, diferență de nivel 141 metri și înclinația de 19%. Aceste pârtii secundare sunt și ele deservite de aceleași instalații utilizate și pe pârtia principală.

2) Stațiunea Harghita-Mădăraș, situată în proximitatea Muntelui Sfânt al Secuilor, la o altitudine de 1800 metri reprezintă unul din cele mai importante și spectaculoase domenii schiabile din România, fiind preferat de către cei dedicați schiatului și mai puțin de amatorii dornici de escapade de o zi, beneficiind de pârtii bine amenajate (și întreținute) precum:
• Pârtia Sugo are grad de dificultate mediu, lungimea de 750 metri și lățimea medie de 25 metri, altitudinea la punctul de plecare este de 1610 metri iar la cel de sosire de 1475 metri, cu înclinație de 28%, se desfășoară pe o suprafață de 2 ha și are o capacitate de aproximativ 900 de persoane. Este deservită de trei instalații de transport pe cablu, (un teleski monopost și două baby ski) capătul ei se continuă cu pârtia Sugo Ocike (Baby Sugo) destinată copiilor și începătorilor având un grad redus de dificultate, o lungime de 200 metri și o diferență de nivel de 20 metri deservită de mai multe baby-skiuri.
• Pârtia Nagy Mihaly (Mihail cel Mare) este una cu un grad ridicat de dificultate, în lungime de 600 metri și lățimea medie de 40 metri, are o altitudine de plecare la 1679 metri iar cea de sosire la 1473 metri și înclinație de 39%. Acoperă o suprafață de 2 ha putând deservi aproximativ 400 de persoane și este dotată cu baby-ski.
• Pârtia Kicsi Mihaly (Mihail cel Mic) are un nivel redus de dificultate, o lungime de 300 metri și o lățime medie de 30 metri, altitudinea de pornire este de 1624 metri și se întinde pe o suprafață de 1 ha, are o capacitate de 200 de persoane și este dotată cu baby-ski.
• Pârtia Csillasg Osveny, are un grad mic de dificultate, lungimea de 600 metri, altitudine la plecare de 1679 metri și o diferență de nivel de 80 metri, are capacitatea de circa 400 de persoane și este dotată cu baby-sky.

3) Stațiunea Harghita-Băi este și ea una apreciată de iubitorii sporturilor de iarnă, cuprinzând mai multe pârtii de schi precum:
• Pârtia Ozon cu grad redus de dificultate, are o lungime de 300 metri și o lățime medie de 70 metri, punctul de plecare e situat la altitudinea de 1300 metri iar diferența de nivel de 100 metri, cu o înclinație de 17%. Suprafața pe care o ocupă este de 1 ha și are o capacitate de până la 700 de persoane beneficiind de instalații de transport pe cablu teleschi monopost și de nocturna.
• Pârtia Mikloș este de nivel ridicat de dificultate, are o lungime de 200 metri și o lățime medie de 50 metri, altitudinea la plecare este de 1375 metri iar la sosire 1300 metri, având o înclinație de 32%; se întinde pe o suprafață de 1 ha și are o capacitate de 700 de persoane dispunând de teleschi monopost și iluminare nocturnă
• Pârtia Kossuth I, este una cu grad înalt de dificultate, lungimea de 630 metri și lățimea medie de 80 metri, altitudinea este de 1598 metri la plecare și de 1423 metri la punctul de coborâre, diferență de nivel 175 metri iar înclinația de 32%. Se desfășoară pe o suprafață de 1 ha și are o capacitate de 700 de persoane fiind deservită de teleschi monopost.
• Pârtia Kossuth II are un grad mediu de dificultate, lungimea de 800 metri, lățimea medie de 50 metri, altitudinea de 1350 metri la plecare și 1255 metri la sosire, diferența de nivel 95 metri și o înclinație de 21%. Ocupă o suprafață de 1 ha și are o capacitate de 600-700 de persoane dotată cu teleschi monopost dedicat în special snowboarding-ului.
• Pârtia Kossuth III este de dificultate redusă, are lungimea de 1 km și lățimea medie de 45 metri având 1355 metri altitudine la punctul de pornire și 1255 metri la cel de sosire, diferența de nivel 100 m, la înclinație de 17%. Se întinde pe o suprafață de 1 ha și are o capacitate de 800 de persoane, beneficiind de teleferic sub formă de teleschi monopost.

4) Orașul Toplița are de asemenea pârtii de schi agreate de turiști cum ar fi: pârtia Bradul cu nivel scăzut de dificultate, în lungime de 1200 metri și lățimea medie de 60 metri, are o altitudine de 850 metri la plecare și 725 metri la sosire, cu înclinație de 11%. Suprafața ei este de 1 ha iar capacitatea de 750 de persoane, dispunând de teleschi monopost tunuri de zăpadă și iluminare nocturnă. Pârtia Bradul Varianta 1 Săniuș nu este una oficială omologată ca atare de Ministerul Turismului dar este o pârtie albastră în toată regula (cu grad redus de dificultate), pe care se găsesc trei minikhikere pe care instructorii exersează cu elevii lor. Pârtia se termină de cealaltă parte a teleschiului Bradul. La această pârtie mai există o variantă de la jumătate în jos, numită Pârtia Bradul Varianta 2. Pe această variantă se poate ajunge de la pârtia principală Bradul și de la teleschiul Magheruș de Sus și de pe pârtia Bradul Varianta 1 Săniuș.

• Pârtia Magheruș (omologată) are un grad mediu de dificultate, lungimea de 460 metri și lățimea de 56 metri, altitudinea la punctul de pornire 850 metri și 725 metri la cel de coborâre, cu înclinație de 23%. Ocupă o suprafață de 1 ha și are capacitatea de 700 de persoane fiind deservită de un teleschi monopost și dotată cu instalație de iluminat nocturnă și tunuri de apă.

5) Stațiunea Băile Tușnad este cunoscută și apreciată nu numai pentru curele balneare de aici, ci și pentru pârtiile dedicate sporturilor de iarnă:
• Pârtia Tușnad cu nivel mediu de dificultate, lungimea de 500 metri și lățimea medie de 40 metri, altitudine 750 metri la plecare și 650 metri la punctul terminus, cu înclinația 22%. Capacitatea maximă este de 700 de persoane și are în dotare teleschi monopost, baby schi cu scaun mobil, tunuri de zăpadă, instalație de nocturnă și un Skipass cu cartele magnetice.
• Pârtia Veres Viz este una cu grad mic de dificultate, nu este omologată și are 250 de metri lungime, fiind destinată începătorilor. Pe lângă acestea, se găsesc pârtii mai mici, pe care se practică săniușul.
De precizat că pârtiile de schi sunt numite și prezentate pe hărțile de specialitate în culori diferite în funcție de nivelul lor de dificultate: cu roșu (pârtie roșie) cele cu grad mediu de dificultate; cu negru (pârtie neagră) cele cu grad mare de dificultate și cu albastru (pârtie albastră) cele cu grad mic de dificultate. Astfel că, schiorii avansați sau începători pot opta în raport cu experiența și calitățile lor fizice.

De menționat mai este și faptul că, în toate zonele prezentate există numeroase spații de cazare și masă, astfel că sportivii și turiștii au de unde alege potrivit preferințelor și posibilităților fiecăruia.

Ghid montan CLAUDIU SFETCU