După plecarea domnului Mihail Popovici SCRISOARE DESCHISĂ domnului MANIU, Președintele Consiliului de Miniștri

Ați adus laude fostului dv ministru de finanțe, printr’o scrisoare publicată în gazete. Congratulările vi le puteți face în familie, și atunci noi, contribuabilii sără ciți și amărâți de faptele dv, am fi tăcut. Dar când ipocrizia v’a împ ins să ne arătați aceste laude prin scrisori publice, să ne fie îngăduit să spunem că aceasta e o nouă încercare de a ne înșela și înșelătoriile nu le mai putem răbda.

Vroiți să împăunați pe d. M. Popovici și să vă împăunați cu toții, cu munca altora. Am citit și noi prin jurnale că guvernul dinaint ea dv, după lucrări de mai bine de un an, a făcut legile contabilit ății si a Curții de Conturi. Minis trul dv. de finanțe le-a găsit făc ute, dar n’a îndrăsnit să le vadă singur cum sunt, ci a chemat 2 invățați streini să-i spună dacă sunt bune. I-au spus că sunt bune, și atunci le-a trecut la Parlament și le-a votat. Aceasta e „impunătoar ea activitate”, de care vorbiți?

Mai vorbiți în scrisoarea dv. de „aplicarea acordului dela Berlin”. Noi ne aducem bine aminte, pentru că n’a trecut nici un an de atunci, cât de mult v’ați burzuluit și cât ați amenințat cu darea afară a ministrului român dela Berlin, pent ru că a semnat, din ordinul guvernului dinaintea dv, acel acord dela Berlin. Și când ați venit dv. la putere și ați găsit acordul semnat, ați încasat frumușel cele peste 3 miliarde lei, obținute de alții și i-ați cheltuit pentru a vă potoli „setea dv. milenară”, cum ar zice poetul, de oarece noi nu știm ce s’a făcut cu acele 3 miliarde lei.

*

Vă lăudați ca ați încheiat împrumutul dc stabilizare. L-ați semnat da. dar nu l-ați făcut dv. Tratativele și înțelegerea cu capitaliștii streini s’a făcut de guvernul Brătianu, care v’a lăsat și planul de stabilizare pe care l-ați prezentat apoi întocmai în Parlamentul dv. La. executare ați deturnat însă multe, de care o să vie vremea să vâ dați seama, când veți veni să ne cereți voturile și atunci nu vom uita sa vă spunem că pentru pop or n’a ajuns nici un folos din imprumut. Știm numai că atât dv. ați vândut unui trust strein fabricele noastre de chibrituri – și asta e opera d-lui Poporici al dv, – iar noi plătim acum mai scump chibriturile. Ce ați făcut cu banii din împrumut, dv. știți, căci noi citim prin gazete că toată lumea e îngrijorată că suntem amenințați să vedem iarăși leul căzând în valoare, cu toată sarcina datoriei ce ne-am luat asupra noastră. V’ați purtat ca niște moștenitori de bani gata și ați risipit moștenirea. Iată activitatea „promițătoare” a dv. și a ministrului dv. de finanțe:

Și mai amintiți încă de „Legiferarea fiscală” săvârșită de dv.! Când veniați să ne cereți voturile ca să vă aducem la putere, ne spuneați să nu mai plătim birurile, cu care eram obișnulți, și că odată veniți la guvern ne veți scădea dările. Câtă nerușinare și îndrăsneală să mai vorbiți de legiuirea dv. fiscală! Prin această legiuire ne-ați mai impus dări de peste 5 miliarde lei, pe lângă cele aproape 38 miliarde lei cât vi se dăduse prin bugetul ce-ați făcut. Și ați scris perceptorilor că îi băgați la pușcărie, dacă nu ne vând și cenușa din vatră, căci n’avem ce mai vinde să vă plătim, de oarece așa de bine v’ați îngrijit de noi, că bucatele le-am vândut pe prețuri de ocară.

*

Toate aceste, cheltueli, de nu vă mai satură nimeni le-am fi plătit dacă se făceau pentru nevoile țării, dar dv. le faceți pentru toți vântură țară, cari ne-au amețit cu făgădueli, dar oari n’au urmărit decât să se pricopsească cu banii scoși din sudoarea noastră. Ați dat pensii de patru miliarde lei la funcționarii unguri, cari, nici după Unire, nu vroiau să se despartă de maghiarii dela Budapesta. Și acum cine împarte aceste pensii? Avocatul acestor unguri, și ruda cea mai de aproapee a dv., domnule Maniu. Ce rușine de noi înșine, cari ne am lăsat înșelați de dv., și ce scârbă avem acum de asemenea fapte!

Atât de „impunătoare” a fost activitatea dv. și a d-.lui Popovici, încât ne-ați dus la un pas de robirea către unguri, cărora era să le dați avuțiile Ardealului, pentru mulțămirea optanților, după cum alți colaboratori ai dv. ne vând bogățiile vechiului regat și se răsfață în banchetele ce le pregătesc fericiții profitori. Lăsați-ne cu necazurile noastre, domnule Maniu și nu ne mai arătați și prin scrisori ipocrizia domniei voastre.

UN CONTRIBUABIL Ziarul Viitorul – ediția 19 octombrie 1929

LIBERALISMUL PERIMAT LIBERALISMUL PERIMAT

În substanțiala și programatica interpelare a’ d-lui Octavian Goga, cu privire la: Primejdia străinilor în Romania, a constatat, în concluzie, că „vinovat și deplasat la noi este insuși spiritul liberal, acel imbold al liberalismului depe continent, care este perimat, care trebue înlăturat dela baza Constituțiunii“.

Faptul acesta, ca și multe altele pe care oratorul le-a semnalat, printr’un bogat și minuțios material, ne-a dus la criza sufletească de astăzi. Ca o reacțiune firească, însă, se mobilizează instinctul național și se afirmă instinctul de conservare cu o desnădăjduită putere, creindu-se, astfel, marea tensiune spirituală, pe care intuiția profetică a interpelatorului o caracterizase de: Revoluție Naționala. Iar ca o necesitate vitală, imperioasă, inexorabilă, stabilise: „Noi trebue să eșim biruitori din această frământare care se angajează, fiindcă dacă nu am eși, s’ar compromite legătura sufletească dintre clasa conducătoare și masele populare”.

Observațiunile judicioase ale d-lui Octavian Goga suni confirmate, astăzi, de însuși d. Gheorghe Brătianu, după cum reiese din deciarațiunile făcute ieri Ia Cercul de studii al partidului liberal de sub conducerea d-sale. Ce anume a declarat d. Gh. Brătianu?

A constatat, mai întâi, că guvernarea de astăzi de sub șefia d-lui Dinu Brătianu n’o consideră nici liberală, nici națională.

Sub acest raport, este așadar, o strălucită confirmare a susținerilor noastre că: liberalismul a căzut in desuetudine, este complect perimat; cel puțin liberalismul așa cum se mișcă pe planul politic al guvernului de astăzi. Ori, noi n’am criticat altceva, decât tocmai greșelile acestui guvern liberal, anchilozările de cari dau dovadă Ia tot pasul, lipsa de orientare precisa și sigură, abaterile deia tradiția mândră și națională de altă dată, închinarea steagului cu care au înscris victoriile din trecut.

Acest liberalism l-am combătut noi și-l vom combate necontenit fiindcă îl socotim primejdios, – prin modul și felul în care se complace – marilor exigențe ale vieții noastre naționale. Criticile noastre reale și obiective n’au vizat, deci, liberalismul de opoziție a d-lui Gheorghe Brătianu. Acesta rămâne un punct de întrebare pentru viitor. Și ca orice punct de întrebare timpul singur se angajează s’o confirme sau s’o infirme. Deocamdată suntem nevoiți să constatăm însă, anacronismul politic al guvernului liberal actual

Dar să urmărim, în scurt și celelalte constatări ale d-lui Gh. Brătianu, ce se pot reduce la a-ceste trei puncte: 1) Se poate critica liberalismul din alte țări, din cauza conjuncțiunilor economice de aiurea; 2) Se pot aduce modificări liberalismului clasic; 3) Aceste critici nu privesc liberalismul românesc care a înțeles să rămână mai presus de toate național. Cum, de altă parte, guvernarea liberală de astăzi, însuși d-sa n’o consideră NAȚONALĂ, cere pentru viitor „revizuirea și readaptarea programului nostru în sensul ca el să fie mai presus de toate NAȚIONAL și în ritmul nevoilor de astăzi.

” Întrebarea care se pune acum este: cum se va putea ieși din acest paradox ciudat, când cei cari pretind revizuirea și readaptarea programului la cerințele vremii, se găsesc în opoziție, unde gândurile rămân, mai mult sau mai puțin, năzuinți, iar cei cari ar avea situația să afirme liberalismul românesc de altă dată, sunt mai prejos de orice aștepări și, deci, indezirabil?
Ziarul Țara Noastră, ediția 17 martie 1934