Ecologia. Fenomen social

Produsul civilizației umane cel mai apreciat este dat de confortul vieții. Comfortul provine din habitat și din accesoriile banale ale vieții realizate în partea materială. Casa, încălzirea habitatului și accesoriile reprezentate prin mobilier, haine, obiecte, pungi, cutii, ambalaje și sticle din plastic s-au extins și generalizat. Constatăm un volum imens de obiecte din plastic în ultimii zeci de ani. La acestea se adaugă alte tipuri de deșeuri materiale ale activităților umane, casnice sau industriale și putem să vorbim în afară de ce producem noi în țară și despre 14.000 tone de deșeuri importate în anul 2021, înregistrate în 224 de cazuri ilegale de transport.

Aceste deșeuri sosite anul trecut în țară, prin importul către România și constând în anvelope, cabluri, aparatură electronică sunt și subiectul unor arderi ilegale care accentuează poluarea aerului, realizată în majoritate prin mijloacele clasice ale industriei, transportului, produsului de energie electric sau încălzire. Ecologia sau „știința studierii habitatului”, a cărei denumire provine din cuvintele grecești: oekos – casă și logos – știință, este o știință de sinteză ce studiază interacțiunea dintre organisme, plante și mediul în care ele trăiesc. Astăzi ea încununează cele mai complexe fenomene legate de social, prin conștientizarea importanței condițiilor de mediu, extizându-și semnifi cația termenului peste sensul restrâns din domeniul biologiei la măsurile de protecție ale mediului ambiant.

Implicit activitățile umane și rezultatul lor se leagă strâns de ecologie în domeniul promovării unei economii ecologizate, în care principiile ecologice devin principiile fundamentale ale societății, dezvoltării și capătă rolul social. Este fi resc ca în fața acestor presiuni Ecologia să apeleze la metode statistice, matematice pentru modelarea evoluției factorilor fi ziologici, geologici ai vieții. Termenul de ecologie apare după anul 1866, când după Charles Darwin cel care a inițiat primele idei, zoologul Ernst Haeckel, a fost primul care a formulat domeniul defi nit ca interacțiunea între organismele vii sau cu mediul ambient. Pentru umanitate, economia circulară desfășurată mii de ani, în care totul se rotea în natură (se producea și consuma) este acum modelul spre care se tinde pentru a rezolva parțial problema uriașă a deșeurilor.

Pentru a tinde către o societate ecologică civilizată practica celor 3R (Reducere, Reutilizare, Reciclare, propusă prima dată în 2004 de premierul japonez Koizumi Junichiro la summitul G8) a fost reluată în ultimii ani prin metode de sortare și de prelucrare selectivă a gunoiului menajer sau industrial. În afară de problema emisiilor de carbon (CO2) în contextul ecologic am mai înregistrat în decursul timpului fenomenul emisiilor puternice de freon pe baza producției de frigidere sau de tuburi cu spray-uri, care au efect în partea superioară a atmosferei micșorând stratul de ozon, iar la extrem actualmente, ne confruntăm și cu propunerea de a micșora efectivele de animale rumegătoare (bovine) pe baza unor cercetări care arată că emisiile de gaze produse de acestea afectează de asemenea atmosfera. Produsele biodegradabile versus produsele „long live” au însă acum o prioritate în civilizația actuală, în politicile publice prezente cel puțin la nivel declarativ.

Este fi resc ca ecologia să fi e tratată ca un fenomen social ținând cont de implicațiile majore și multiple în viața noastră. Raporturile care implică relațiile între emisiile de carbon, CO2, încălzirea globală, defrișările forestiere, deversarea deșeurilor lichide în ape, privesc componente care afectează mediul ecologic și sunt generate într-un context de „fenomen social”. La început de an 2022 statisticile globale “worldometters” arată că la nivel global indicatorii cu impact pentru „Mediul Înconjurător” sunt:

109.880 Pierderi de pădure în acest an (hectare),
147.929 Terenuri agricole pierdute în acest an din cauza eroziunii
solului (ha),
768.058.699 Emisii de dioxid de carbon în acest an (tone),
253.544 Deşertifi cări în acest an (hectare),
206.900 Deşeuri toxice eliberate de industrie în aer, pământ şi apă
în acest an (tone),
Iar pentru esența vietii, „apa”, datele statistice relevă:
8.739.165 Apă consumată în acest an (miliarde de litri),
17.795 Decese cauzate de boli răspândite prin apă în acest an,
785.514.089 Oameni fără acces la apă potabilă.
Energia, producția și consumul, genereaza un impact major
ecologic:
338.434.268 Energia consumată în toată lumea (MWh), din care:

288.094.359 – din surse neregenerabile (MWh),
50.965.249 – din surse regenerabile (MWh),
2.120.645.943.543 Energia solară ce a ajuns pe Pamânt astăzi
(MWh),
69.412.793 Petrol extras astăzi (barili),
1.450.949.778.279 Rezerve de petrol rămase (barili),
15.131 Zile rămase până la epuizarea rezervelor de petrol-info,
1.084.461.618.326 Rezervele de gaz natural rămase (bep)-info,
57.077 Zile rămase până la epuizarea rezervelor de gaz natural,
4.299.105.017.079 Rezerva de carbune rămasă (bep),
148.245 Zile rămase pănă la epuizarea rezervelor de cărbune.

Cifrele prezentate explică și amploarea unor factori care au un impact ecologic negativ, care în fi nal afectează condițiile de viață ale umanității dar și al viețuitoarelor terestre și marine. Societatea actuală caută să țină sub control un mediu ecologic. Intervin însă problemele intereselor economice și a dezastrelor ecologice. Dacă putem să creem un echilibru este întrebarea care stă în mintea cercetătorilor și a decidenților politici. Statistica românească urmărește acești indicatori de mediu și dezvoltare durabilă. Cifrele prezentate măsoară cerințele omenirii de la natură și anume, cantitatea resurselor naturale necesare pentru a susține economia și activitatea oamenilor, cifre care defi nesc „amprenta ecologică” care măsoară impactul uman asupra ecosistemului global. În contextul dat intervin „factori ecologici” care includ pe cei de mediu: -factorii abiotici (temperatură, lumină, precipitații, presiune, poluare.) -factorii biotici (microorganismele, paraziții, dăunătorii, competiția vieții, între viețuitoare) cu care se intercondiționează reciproc.

„Factorii de mediu” sunt foarte variați: poluarea în general, prin deșeuri, emisiile de carbon, CO2 și deversarea deșeurilor lichide, defrișările forestiere, epurarea apelor reziduale și încălzirea globală. Acestea sunt temele principale în aria ecologiei, a protecției mediului. Rezervele de petrol, gaze, cărbune rămase vor stimula folosirea lor și implicit afectarea indicatorilor ecologici grupaţi pe factori de mediu: apă, aer, sol, biodiversitate şi sănătate umană. Uniunea Europeană planifi că să se ajungă la o economie circulară până în 2050 estimând că altfel până în 2050 am avea nevoie de resursele a trei planete Pământ. Deci problema majoră a ecologiei rămâne impactul activităţilor economice asupra sănătăţii populaţiei. Ca fenomen social sunt necesare atât conștientizarea cât și adoptarea măsurilor necesare controlului, monitorizării și intervenției pentru menținerea și îmbunătățirea mediului ecologic. Așa zisele activități „antropogene” ale umanității în evoluția ei, pornind de la vânătoare apoi agricultură, trecând la industrie, transport, au schimbat total natura vieții și a planetei noastre. Revenim la ideile prezentate: economia circulară, controlul deșeurilor și al poluării. Constatăm că există o dependență directă între aceste măsuri. Sunt sufi ciente ca să defi nim ecologia ca un fenomen social? Da, dacă este să constatăm dependența majoră de acțiunea umană.

Dacă conștientizăm că degradarea unei pungi de plastic poate dura peste 100 ani, a unor obiecte de plastic chiar 500 ani, că aceste deșeuri afectează major fauna marină ajungând în mări și oceane prin râurile în care sunt aruncate, iar bucăți sau microplasticul este îngerat pe întreg lanțul trofi c până la om, este sufi cient pentru a înțelege gravitatea fenomenului ecologic și impactul social. Astfel apare necesar rolul educațional defi nit prin existența unei Universități ecologice. Trebuie să avem în vedere și fenomenele de ipocrizie în evaluarea și tratarea unor subiecte, balansul între impactul real al unor factori ecologici și mesajul politic sau media. În fața unor „date coafate” se pot ascunde dezastre ecologice pornite de la simple accidente sau gropile de gunoi, adevărate bombe biologice cu declanșare întârziată. Acestea afectează deopotrivă mediul atmosferic, solul și subsolul cu pânzele de apă. Deasemnea trebuie bine evaluate proporția factorilor ecologici și de mediu, raportul real între aportul uman și cel industrial, pentru a nu denatura greșit factorii vieții, economici, ambientali.

Identificarea corectă a materialelor și produselor cu impact negativ ecologic, formarea unui comportament de consummator adecvat dar și atenția în producția și circularea materialelor de plastic, textile, baterii, cauciucuri, chimice, aparatură electronică, ambalaje până la produsele de lungă durată de construcție sau industriale este o cerință a societății/civilizației actuale. Ca fenomen social, ecologia este într-o societate puternic dezvoltată industrial, în domeniul producerii bunurilor de larg consum, al cererii crescânde de energie, în atenția atât a cetățeanului cât și a decidentului. Cunoașterea, controlul și monitorizarea sunt singurele căi pentru a înțelege, genera și adopta măsurile potrivite necesare pentru păstrarea unui mediu curat. Să producem cât mai puține deșeuri, să le colectăm selectiv și să le reciclăm este calea ușoară și corectă.

Dr. Ing. Viorel Gaftea