EUGENIU IVANOV

EUGENIU IVANOV

Născut la 4 decembrie 1933 în comuna Dorobanțu, județul Constanța, Eugeniu Ivanov, membru corespondent al Academiei Române din 23 februarie 1996, este un strălucit fizician român. Studiile liceale le-a urmat la Constanţa şi apoi cele universitare la Universitatea din Bucureşti, în Facultatea de Fizică-Matematică, Secţia Fizică. La scurt timp, în 1966, şi-a luat doctoratul în fizică cu o dizertaţie privind Studiul stărilor izomere Sn115 sub îndrumarea acad. Horia Hulubei.
De la absolvire, în anul 1955, şi până în prezent a lucrat neîntrerupt la Institutul de Fizică Atomică, dar și-a continuat pregătirea în centre de cercetare din URSS, Italia şi Germania.
Activitatea sa profesională s-a desfășurat între 1975 si 1976 ca „visiting profesor” la Institutul Hahn-Meitner din Berlin, iar mai apoi a elaborat metoda fascicolului pulsat la ciclotron, o metodă preluată la reactorul nuclear şi acceleratorul Tandem. Având o pregătire vastă, a condus lucrările de construcţie şi autodotare cu instalaţii de criogenie, de temperaturi înalte, câmpuri magnetice mari ale experimentelor de interacţie hiperfină, înfiinţând un prestigios Laborator de Interacţii Hiperfine. Pe baza remarcabilelor rezultate în cercetare a fost recunoscut şi apreciat în lumea ştiinţifică din domeniul nuclear. Rezultatele excepţionale obţinute au permis stabilirea de legături de colaborare cu centre de cercetare din Europa.
Contribuţiile sale în ingineria nucleară sunt marcate de descoperirea de noi izomeri nucleari din domeniul microsecundei și milisecundei.
Studiile sale s-au orientat cu precădere asupra magnetismului nuclear. Sunt cunoscute unele lucrări ca : „Sisteme de blocare a fotomultiplicatorului în tehnica fascicului pulsat” și „Studiul compoziției elementare a unor mostre de sol lunar prin metode nucleare” realizate la Ciclotronul IFIN, fiind în final şef al Secţiei Ciclotron din Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
Desfășurând peste 40 de ani de activitate ştiinţifică, a efectuat măsurători de momente nucleare magnetice şi quadrupolar electrice.
Cercetările desfășurate au permis obţinerea de informaţii de structură nucleară, în special pentru nucleonii de valenţă; a descoperit peste 100 de noi izomeri nucleari, cu timpi de viaţă în domeniul micro şi milisecundei.
Eugeniu Ivanov a folosit tehnica fascicolului pulsatoriu, a pus la punct metode de cercetare bazate pe principii nucleare. Studile sale au vizat dinamica defectelor de iradiere; apoi a studiat gradienţii câmpurilor electrice în materiale metalice, folosind mijloace simple şi intuitive pe rol de sonde nucleare în stări de excitație nucleară.
Fizicianul Eugeniu Ivanov a elaborat o serie de tehnici de analiză pentru ciclotronul de la institutul unde lucra și aplicaţii în tehnica activării în strat subţire şi ultra subţire, pentru caracterizarea straturilor subţiri.
A condus lucrări de doctorat şi a direcționat unele cercetări spre studii de analiză a unor probe de mediu şi cercetări în medicină şi biologie. Lucrările sale de referinţă au debutat cu „O metodă simplă de obținere a impusului zero la Ciclotron, 1962” până la „Studiul compoziţiei elementare a unor mostre de sol lunar prin metode nucleare la Ciclotronul IFIN, 1986”. Bineînțeles că în atenția fizicianului Eugeniu Ivanov, în afară de cercetarea strict pe domeniul nuclear, al izotopilor, al energiilor înalte aplicate particulelor atomice, au fost și subiecte cu aplicabilitate în elementele vieții, agricultură,
studii și cercetări redate în lucrarea „Metodă rapidă de analiză a azotului pentru determinarea conţinutului în proteine al cerealelor, 1985”.
Putem menționa o remarcă a conducerii Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele: „prezentul clădește viitorul pe temelia trecutului”, făcută cu ocazia aniversării a 65 de ani de la înfiinţarea Institutului de Fizică al Academiei Române, acest locus nativitatis al fizicii româneşti moderne, înființat în anul 1956.
IFA a dat la rândul său naștere, două decenii mai târziu, prezentelor institute naționale de cercetare de pe Platforma Măgurele, iar astăzi acolo se află cea mai modernă platformă de cercetare în cadrul proiectului ELI, laserul cel mai puternic din Europa.
Academicianului Eugeniu Ivanov i-a fost acordată o medalie pentru întreaga activitate de cercetare şi îndrumare ştiinţifică desfăşurată îndeosebi la Ciclotronul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH).
Contribuţia sa deosebitã la creşterea vizibilităţii şi rolului cercetării româneşti în domeniul fizicii nucleare a permis ca astăzi România să fie recunoscută ca un loc special al cercetării în domeniul fizicii atomice, să fie aleasă ca centru de dezvoltare și proiectare al Uniunii Europene, să fie gazda celui mai important proiect Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics facility (ELI-NP).
Pornind cu teza sa de doctorat, „Studiul stărilor izomere ale Sn115 excitate prin reacția In115”, 1965, tânărul fizician Eugeniu Ivanov având coordonator pe acad. Horia Hulubei, doctor în fizica nucleară, a coordonat apoi la rândul sau alte zece teze de doctorat.
Continuatoare a multor cercetări inițiate de Eugeniu Ivanov, cercetarea românească de fizică nucleară din zilele noastre este perfect integrată în contextul european al domeniului. Infrastructura locală reprezentată de acceleratorul Tandem de 9 megavolți (MV) a fost completată și au mai fost instalate alte două acceleratoare Tandetron cu tensiuni de accelerare de 1 MV și 3 MV.
Lumea fizicienilor atomiști este reprezentată cu mândrie de referințele privind instalarea primului reactor nuclear VVRS şi a primului ciclotron U120 din Europas de Est (fabricație sovietică), apoi r ealizarea primului calculator electronic românesc (CIFA-1, al 8-lea din lume), sub conducerea lui Victor Toma, construirea primului laser cu gaz din România (al 4-lea din lume), după o concepție originală a fizicianului Ion Agârbiceanu împreună cu echipa laboratorului de metode optice de la IFA. Fizicianul Eugeniu Ivanov și-a adus o contribuție deosebită la progresul științific și cu ocazia aniversării datei de naștere îi dedicăm aceste rânduri și urările tradiționale.

VIOREL GAFTEA