Ne propunem pentru acest număr o scurtă dar plăcută incursiune tematică prin diverse zone turistice ale României care poartă farmecul naturii, dat de minunatele flori parfumate cu un colorit superb, unele aflate în arii naturale protejate.
Poiana Narciselor numită Dumbrava Vadului, rezervație naturală protejată de tip botanic de interes național este situată în Pădurea Vadului din comuna Șercaia, satul Vad, județul Brașov. Se află în partea central-vestică a județului, la circa 60 de km de Brașov spre Făgăraș. Accesul se face pe traseul Brașov Codlea-Șercaia și pe șoseaua Predeal Râșnov-Zărnești-Șinca Veche-Vad.
Poiana se întinde pe o suprafață de aproximativ 400 ha (cea mai mare din Europa) și cuprinde milioane de narcise albe care răspândesc un miros foarte plăcut pe o distanță mare. Perioada de înflorire a narcisei este luna mai, când oferă un spectacol magnific, într-o simfonie de culori și arome florale unice, care formează un veritabil tablou viu, în care natura își etalează măreția în toată splendoarea ei. Narcisa este protejată prin lege, ruperea și luarea ei fiind strict interzise. În rezervația naturală menționată, mai cresc și alte specii de plante rare, multe dintre acestea, la fel, protejate legal, precum: bulbucul de munte, pușca dracului, iarba viperei, coada vulpii, untul vacii, orhideea albă, brândușa de toamnă, margareta, ghioceii etc.
Dintre arborii și arbuștii existenți în Poiana Narciselor menționăm diversele specii de stejar, carpen, măceș ș.a. iar printre animale se întâlnesc mamifere precum căprioara, veverița, vulpea, mistrețul, păsări ca porumbelul gulerat, ciocârlia de câmp, acvila de munte, eretele vânăt, corbul, sticletele, pupăza, pitulicea, mierla, cucul ș.a.
Fauna zonei include și reptile (salamandra), insecte (fluturele colorat) și alte viețuitoare, multe din ele specii rare, protejate. Revenind la narcisă, mai este de precizat că numele ei vine de la legendarul personaj din mitologia greacă, tânărul Narcis, fiul zeului Cephios și al nimfei Liriope, care, era îndrăgostit de chipul său și că, privindu-se admirativ în luciul unui izvor, la un moment dat, a căzut în apă, înecându-se, iar în jurul lacului unde a murit au crescut instantaneu flori gingașe, parfumate, cu petale albe și galbene, ce-i poartă numele.
O altă legendă spune că, narcisele au apărut și înflorit la învierea lui Iisus Hristos în grădina Ghetsimani din Ierusalim. Oricare ar fi adevărul, narcisele trebuie admirate și ocrotite, mai ales că simbolizează dragostea și fertilitatea, fiind adesea puse în buchetul de nuntă al mireselor.
Poiana Bujorului din Plenița, jud. Dolj este o arie protejată de interes național, rezervație naturală de tip botanic, situată la circa 50 km de Craiova, pe raza comunei Plenița, într-o zonă de câmpie, cu altitudinea de 200 m. Se întinde pe o suprafață de 50 ha, într-o zonă împădurită, de silvostepă, unde vegetează specia de flori protejate, bujorul românesc.
Bujorul românesc este o specie de bujor sălbatic (necultivat), plantă perenă, care crește în regiunile pădurilor de câmpie din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei. Floarea, de culoare roșu aprins, are petale mai puține decât bujorul de grădină, fiind ocrotită prin lege. Rezervația naturală de bujori sălbatici (Paeonia Peregrina) din Plenița, unică în peisajul României, se prezintă ca un adevărat covor roșu, așternut în pădurea de lângă Plenița și Castrele Romane. Perioada de înflorire a bujorului este în jurul datei de 15 mai a fiecărui an. Potrivit site-ului oficial al Societății Ornitologice Române, în țara noastră cresc spontan cinci specii de bujori în rezervații naturale și trei specii cultivate, cu peste 130 de varietăți, care se folosesc în scopuri ornamentale, medicinale, cosmetice și de cercetare științifică.
Dintre cele cinci specii existente în flora spontană de la noi, cel mai cunoscut este bujorul românesc, specie pe cale de dispariție, amenințată și de defrișările iresponsabile din zonele unde își are habitatul. Bujorul românesc, una din cele mai frumoase flori din lume, simbolizează puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul, sângele, fiind ales drept emblema recunoștinței față de veteranii de război ai Armatei Române și eroii militari din toate timpurile. La 26 octombrie 2022, din inițiativa unor inimoși specialiști ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (Institutul Agronomic) din București, bujorul românesc a fost declarat oficial și proclamat prin lege Floarea națională a României, considerându-se că întruchipează cel mai bine spiritul românesc.
La Plenița, din 1970, anual, de Ziua Bujorului – 15 mai, se organizează Sărbătoarea Bujorului, ajunsă în prezent la a 54-a ediție, la care participă mii de oameni, veniți din toate colțurile țării, inclusiv cu bicicleta (pe un traseu special amenajat, de 45 km). Serbarea câmpenească include spectacole artistice, dansuri populare, comercializarea produselor tradiționale și alte manifestări cultural-gospodărești specifice zonei.
Câmpul de lavandă din comuna Bărăganu
În ultima perioadă de timp, în România, tot mai mulți tineri și nu numai, adoră să-și facă fotografii memorabile în diverse locuri încântătoare din mijlocul naturii, iar printre acestea, se numără și lanurile de lavandă, pentru culoarea lor mov, de o frumusețe aparte.
Cea mai mare plantație de lavandă din România, în suprafață de aproape 30 ha, se găsește în comuna Bărăganu, jud. Brăila, aflată în extremitatea sudică, pe DN21 Slobozia-Brăila și pe ruta de cale ferată Fetești-Făurei, la aproximativ 140 de km de București. Câmpul cu lavandă este situat în apropierea graniței cu județul Ialomița și se prezintă ca un peisaj mov vibrant, de unde-i vine și supranumele de Aurul mov al României. Constituie un spectacol impresionant de culoare într-o oază de liniște, visare, voie-bună, frumusețe și libertate în mijlocul naturii.
Lavanda, denumită științific Lavandula Angustifolia și popular levănțică, degajă un miros plăcut și relaxant răspândit în aer în întregul lan, conferind un simțământ de calm, liniște, deconectare, adevărată terapie senzorială. Lavanda nu este o plantă pretențioasă, se adaptează ușor la soare, căldură și sol uscat. Înflorește de două ori pe an, de regulă în iunie și în septembrie, în funcție de condițiile și variațiile climatice.
Din lavandă se produc parfumuri, săpunuri, uleiuri, tincturi, loțiuni de corp, medicamente naturiste, ceaiuri, dulcețuri precum și buchete ornamentale, obiecte de artizanat și suveniruri. Din 2020, în luna iunie, pe plantația de lavandă menționată, se desfășoară Festivalul Lavandei din Bărăgan, care include ședințe foto în lanul mov, ateliere pentru copii, concursuri, plimbări cu taxicăruța, momente artistice, expoziții cu vânzare, picnic, foc de tabără etc.
Aici, distracția se îmbină cu educația și cultura. Oamenii socializează, localnicii promovează tradițiile românești iar vizitatorii sunt plimbați prin lanul de lavandă și instruiți asupra modului de cultivare, îngrijire, recoltare și valorificare a plantelor (florilor), într-un cadru natural spectaculos, liniștit, departe de infernul Capitalei și al marilor orașe. O excursie prin locurile cu flori frumoase este un prilej de admirație a plantelor și de meditație la minunățiile naturii, care trebuie protejate și păstrate intacte pentru a avea ce arăta și generațiilor viitoare.
Claudiu Sfetcu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro