EXCURSIE ÎN ȚINUTUL SECUIESC

EXCURSIE ÎN ȚINUTUL SECUIESC

Cunoscută din trecut ca una dintre cele mai valoroase stațiuni balneo-climaterice din România, Băile Tușnad este o localitate liniștită, pitorească, situată la 32 km de Miercurea Ciuc și 67 km de Brașov. Stațiunea e poziționată la poalele masivului Ciumatu (după unele surse, Ciumadu) în mijlocul unei zone împădurite și bogate în aer curat și izvoare minerale terapeutice pentru tratarea unor afecțiuni cardio-vasculare, circulatorii, digestive sau ale sistemului nervos.

Obiectivele turistice de aici includ Complexul hotelier de pe malul Lacului Ciucaș, o pârtie de schi omologată (recomandată schiorilor începători), trasee montane de drumeție și pentru bicicliști. Aici se organizează competiții sportive precum „Semimaratonul Tușnad” sau concursul de montain-bike și triatlon.
Din punct de vedere al drumețiilor montane, avem trasee tematice de dificultate scăzută, veritabile plimbări în mijlocul naturii. Unul dintre acestea, marcat cu cerc roșu, duce la Bastionul Apelor. Este un traseu circular de 2,5 km, care poate fi parcurs în aproximativ o oră de mers lejer. Alt traseu, marcat cu triunghi roșu, spre Stânca Șoimilor, măsoară aproape 3 km și se străbate într-o oră și jumătate.
Cel mai cunoscut obiectiv turistic aflat lângă Băile Tușnad este Lacul Sfânta Ana (950 m altitudine), la care se poate ajunge prin drumeție montană de câteva ore sau cu autoturismul pe șoseaua asfaltată către Bixad. De la Băile Tușnad și până la Lacul Sfânta Ana sunt aproximativ 23 de km, iar ultima porțiune a traseului versează o spectaculoasă pădure de foioase și conifere. Lacul Sfânta Ana este unicul lac vulcanic din Europa Centrală și de Est, format pe fundul unui crater vulcanic stins în urma topirii zăpezii și a acumulării apei de ploaie. Acesta are o adâncime de 6-7 m și o formă circulară. Pentru pasionații de drumeții și de trasee de dificultate medie, se recomandă traseul montan marcat cu cruce roșie, ce pornește de la Băile Tușnad și durează circa 3 ore, diferența de nivel fiind de aproximativ 700 m. Drumul ne poartă prin pădurea deasă a masivului Ciomatu și după aproape 2 ore de urcuș ajungem pe muchia muntelui, de unde avem panorama asupra lacului și vechiului crater vulcanic. De aici și până pe malul lacului mai este de mers cam o oră.
Din aprilie 2018, cu excepția unor cazuri ocazionale de concursuri oficiale, s-a interzis scăldatul în lac, pentru protejarea biodiversității zonei.

De la Lacul Sfânta Ana mergem pe drumul ce duce spre Bixad, iar din apropierea locului de campare de aici, ne îndreptăm către Rezervația naturală Tinovul Mohoș. Această zonă este un fel de mlaștină formată tot pe fundul unui fost crater vulcanic în care s-a adunat apa, iar vegetația s-a dezvoltat natural și a creat o lume unică. În acest perimetru erau cândva două cratere vulcanice care au erupt pe rând. Cenușa acestora a ajuns în lac, colmatându-se și favorizând dezvoltarea mușchiului de turbă, în strat de 10-20 cm grosime.
Suprafața protejată are 240 de hectare, dintre care 80 ha sunt de mlaștină (tinov) și se află la o altitudine de 1056 m. Vizitarea rezervației poate fi făcută doar la ore fixe și numai împreună cu un ghid specializat, fiind interzisă abaterea de la poteca marcată. Este recomandabilă vizitarea arealului respectiv primăvara, când aici se găsesc și pot fi admirate plante rare, printre care și Roua cerului – singura plantă carnivoră (insectivoră) din țara noastră.
O altă opțiune de week-end (sau în completarea sejurului) ar putea fi pentru iubitorii de munte și de natură un obiectiv turistic al județului Harghita ce se parcurge în două zile, prin munții Hășmaș din Carpații Orientali, zona unde își au izvoarele Oltul și Mureșul. Pentru început, ne deplasăm cu autoturismul la Bălan, oraș minier situat la poalele munților Hășmasul Mare, aflat la 300 km de București, pe D. N. Miercurea Ciuc – Gheorgheni (la 19 km de Gheorgheni) sau cu trenul la Miercurea Ciuc iar de aici, 42 km cu un autobuz local.
După o scurtă vizită la Biserica Catolică (cu hramul „Sfântul Ioan”), veche din 1825 (deschisă odată cu mina de aramă) urmăm Strada Pârâul Fierarilor până la panoul cu indicații turistice despre Parcul Natural Cheile Bicazului – Hășmaș. De aici, ținem poteca marcată cu bandă albastră, paralelă cu râul Olt, până la Cabana Piatra Singuratică (1504 m altitudine), punct de oprire după prima zi de drumeție. De menționat că traseul până la cabană urcă prin pădure pe muchia muntelui, iar din loc în loc se deschide o fereastră către Vârful Ecem (1707 m altitudine), la poalele căruia se observă Moara Dracilor, o zonă de grohotiș, foarte interesantă. Drumul de la Biserica din Bălan și până la cabana amintită este accesibilă în toate anotimpurile și se străbate relativ ușor indiferent de condiția fizică a turistului, durând, în medie, două ore.
Cabana oferă cazare (în cele două camere ale sale), un ceai cald și, la comandă anterioară, tradiționalul gulaș, dar întrucât nu este foarte spațioasă (iarna poate găzdui circa 15 persoane, iar vara încă vreo 10, în pod), este necesară o rezervare prealabilă și, cum îi stă bine montaniardului prevăzător, este de dorit să fim pregătiți cu rezerve de hrană și apă, spre a nu depinde de posibilitățile locului.
De la cabană, pornim să explorăm împrejurimile zonei, urcând pe traseul prevăzut cu lanțuri de siguranță până pe Vârful Piatra Singuratică (1648 m altitudine). Putem, de asemenea, alege ca de la cabana menționată să urmăm traseul din partea stângă, marcat cu bandă roșie și, în aproape o oră și jumătate, ajungem în zona alpină a Vârfului Ecem. Poteca străbate pădurea din apropierea
cabanei și ne scoate în șaua dintre Vârful Piatra Singuratică și Vârful Păstorului. De aici, traversăm pășunea alpină și, în circa 10 minute, ajungem pe Vârful Ecem, punctul terminus al primei zile de călătorie.
Pentru a doua zi, avem ca țintă Vârful Hășmașul Mare. Pentru aceasta, pornim din spatele cabanei Piatra Singuratică și urmăm traseul marcat cu bandă roșie. Până pe Vârf se fac două ore. Drumul nu are porțiuni periculoase, dar în zilele de iarnă sau cu condiții meteorologice nefavorabile (ploaie, ceață etc), orientarea este mai dificilă și trebuie manifestată atenție sporită pentru evitarea incidentelor neplăcute. De precizat că de la Cabană, traseul debutează cu o scurtă coborâre până la Șaua Curmăturii, după care urmează un urcuș încet prin diferite pășuni până în zona alpină. În partea dreaptă se formează un abrupt de unde putem admira panorama. De aici, marcajul menționat continuă în dreapta prin pădure și aproape de ieșire întâlnim un indicator care ne îndrumă la stânga. Din acest loc, urcăm spre platou iar reperul nostru devine crucea metalică montată la marginea abrutului, cu aproape 200m înainte de ajunge la Cruce, facem dreapta și zărim plăcuța ce ne indică deja Vârful Hășmașul Mare (1782m altitudine).

De pe Vârf, în zilele senine, se pot vedea Ceahlăul, Munții Ciucului, Tarcăul și mai în depărtare Munții Rodnei și Călimani.
Întoarcerea la cabană se face pe același traseu în aproximativ o oră și jumătate, tot timpul cu vederea spre Piatra Singuratică.
De la cabană coborâm pe traseul pe care am venit, iar după 15 minute ajungem în zona Izvorului de sub Stâncă.
De aici, putem urma traseul marcat cu triunghi roșu pe valea pârâului Szep, ce ne duce către marginea localității Bălan, în dreptul casei pădurarului, sau putem continua pe traseul pe care am urcat, cel marcat cu bandă albastră.
În drumul spre Bălan, la câteva minute de Izvorul de sub Stâncă, se mai poate face o deviere de la traseu, de vreo 20 de minute, urmând indicatorul cruce albastră către locul panoramic „La Pândă”, după care ne întoarcem și ne îndreptăm direct spre Bălan.
Încărcați de satisfacția vizitării unor locuri și priveliști minunate, ne întoarcem acasă, convinși că vom reveni curând pe aceste meleaguri românești pline de farmec și de poveste.

Ghid montan CLAUDIU SFETCU