ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CĂLĂTORIE / FASCINAȚIA TRASEELOR SCHIABILE DIN ROMÂNIA

FASCINAȚIA TRASEELOR SCHIABILE DIN ROMÂNIA

FASCINAȚIA TRASEELOR SCHIABILE DIN ROMÂNIA

Ghidul montan Claudiu Sfetcu este un tânăr ambiţios, pasionat de sporturi de anduranţă, absolvent de studii superioare şi salariat la o întreprindere bucureşteană prestigioasă, care, în timpul liber, organizează şi participă la felurite excursii, expediţii şi drumeţii în diverse zone din România, mai des sau mai rar explorate, plăcându-i să descopere locuri noi, mai puţin ştiute şi călcate de turişti, pe care apoi să le împărtăşească şi altor iubitori de munte şi de frumos.
De aceea l-am rugat ca, din multitudinea de trasee montane şi domenii schiabile din ţara noastră, să ne recomande câteva mai deosebite, atât dintre cele mai cunoscute, cât şi dintre cele mai puţin umblate de către montaniarzi, ori despre care le-a bătut cu pasul, sau despre care a studiat la Şcoala de Ghizi Montani pe care recent a absolvit-o.

HORAŢIU MĂNDĂŞESCU

Dacă suntem pasionaţi de natură, munte şi locuri noi de explorat, este firesc să desfăşurăm aceste activităţi în orice anotimp. Iarna, în funcţie de posibilităţile şi de experienţa fiecăruia, putem alege să facem o drumeţie cu ajutorul schiurilor de tură sau să coborâm în cristiane, pe cele mai abrupte pârtii de schi.
Pentru început, vom vorbi despre schiul de tură.
Acesta este definit ca fiind un mod mai uşor şi mai comod de a explora muntele iarna pe zăpadă, decât la pas în bocanci, un fel de drumeţie pe schiuri. Astfel, schiul de tură combină schiul fond cu plăcerea şi tentaţia de a coborî în viteză pârtia, fiind şi un mod de a evita statul la cozi la telecabină sau la telescaunul de la capetele traseelor.
Legăturile schiurilor de tură sunt diferite de cele clasice, acestea permiţând să ridici călcâiul la mers, iar cu ajutorul pieilor sintetice de focă putem urca pante mici sau medii, acestea permiţând înaintarea şi împiedicând alunecarea înapoi. Pentru coborâre, vom dezlipi „focile” şi vom bloca legăturile astfel încât să putem coborî în viteză pârtia/panta. Începătorilor le recomandăm traseele combinate prin urcarea drumurilor forestiere şi coborârea pârtiilor omologate.
Unul din traseele propuse începe din Predeal – oraşul staţiune de pe Valea Prahovei, important punct de reper în materie de schi şi sporturi de iarnă. Echipaţi corespunzător, ne îndreptăm către drumul forestier ce duce la Cabana Susai. Drumul merge paralel cu râul Polistoaca, apoi urcă uşor în serpentină. De-o parte şi de alta a drumului, respirăm aerul curat al muntelui şi beneficiem de liniştea pădurii pe un tărâm învăluit de magia iernii. Copacii înalţi îţi ridică privirea către albastrul cerului senin, iar stratul de omăt strălucitor aşternut pe muntele suveran te duce cu gândul la poveştile de iarnă spuse la gura sobei sau în jurul focului de tabără (aprins cu mare atenţie şi prudenţă). În mai puţin de o oră, ajungem la intersecţia dintre traseele turistice care ne indică în stânga – pe bandă roşie – drumul spre Susai, iar în dreapta – pe cruce albastră – calea către Complexul Clăbucet-Plecare. Alegând dreapta şi urmând poteca lată care urcă uşor o culme, în aproximativ 20 de minute ne intersectăm cu pârtia de schi „Cocoşul”. De aici urmează o coborâre cu schiurile pe pârtia mai puţin abruptă, până la Clăbucet-Sosire, în dreptul telescaunului care deserveşte zona.
Pentru schiorii mai experimentaţi, dornici de trasee cu un grad mai ridicat de dificultate, prezentăm o zonă unică în felul ei, în plină dezvoltare turistică şi administrativă, cât şi din punct de vedere al domeniului schiabil. În ultimii ani, aici s-au făcut investiţii importante, amenajându-se pentru iubitorii şi practicanţii schiului alpin Complexul multifuncţional Transalpina Ski.

Complexul se află pe malul Lacului Vidra, în zona cunoscută sub denumirea de Obârşia Lotrului şi, sub aspect administrativ-teritorial, ţine de staţiunea Voineasa din judeţul Vâlcea – un alt punct de atracţie turistică de excepţie.
Domeniul schiabil de aici este format din 7 pârtii omologate, de diferite grade de dificultate, atât pentru cei avansaţi, dar şi pentru cei începători, cea mai lungă dintre pârtii având 2500 metri. Instalaţiile pe cablu aferente dau posibilitatea de a fi transportaţi până la 2800 de schiori pe oră.
Între turele de schi, ne putem încălzi cu un ceai fierbinte la unul dintre localurile amenajate atât în zonele de plecare cât şi în cele de sosire a pârtiei.
Am prezentat, mai pe larg, două dintre cele mai interesante, cunoscute şi uzitate trasee schiabile din ţara noastră. Nu sunt însă singurele de acest fel. România deţine, în prezent, peste 100 km de pârtie omologată, iar numărul acesta este, an de an, în plină creştere, fapt ce o face atractivă din punct de vedere turistic, în materie de schi şi alte sporturi de iarnă.
În numeroase zone ale ţării (32 de judeţe) se găsesc trasee schiabile, pârtii omologate, mai lungi sau mai scurte, de toate gradele de dificultate (uşoare, medii, grele) menite să-i provoace şi să-i bucure pe iubitorii sporturilor montane.
Dintre cele mai renumite şi frecventate domenii schiabile din ţară, care prin farmecul şi atractivitatea lor nu mai au nevoie de nicio prezentare, evidenţiem pe cele de la Poiana Braşov, Straja – judeţul Hunedoara, Sinaia-Predeal, Păltiniş – judeţul Sibiu etc, dar precizăm că mai sunt şi numeroase pârtii de schi mai puţin cunoscute, însă la fel de spectaculoase şi captivante ca de exemplu Pârtia Măţău din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, pârtia Lorincs-Zsigmont din Covasna, pârtia Lobogo din staţiunea Băile Homorod, judeţul Harghita, pârtia Cora din staţiunea Izvoarele, judeţul Maramureş, pârtia Aluniş din Sovata, judeţul Mureş, pârtia Măgura-Colibaba, judeţul Suceava, pârtia Bunloc din Săcele, judeţul Braşov, şi altele.
Din punct de vedere al lungimii lor, în România funcţionează mai multe pârtii de schi ce depăşesc 2000 de metri, cum ar fi: pârtia Drumul Roşu din Poiana Braşov (4600 m), pârtia Dealul Negru din Vatra Dornei (3000 m), pârtia Dor de Vară din Sinaia (2973 m), pârtia Lupului din Poiana Braşov (2860 m), pârtia Cocorul din Predeal (2250 m), pârtia Clăbucet, tot din Predeal (2100 m) şi altele. Toate au în comun aceleaşi coordonate spirituale: peisaje încântătoare, sănătate şi mişcare prin sport, modalitatea specială de agrement pentru pasionaţii de locuri aparte.

Fără îndoială schiul şi celălalte sporturi de iarnă (săniuşul, patinajul, snow-boardingul etc), numeroasele staţiuni montane cu trasee schiabile şi privelişti splendide, mirajul zăpezii strălucitoare, natura sălbatică a munţilor patriei stârnesc interesul şi curiozitatea turiştilor, îndeosebi celor tineri, amatori de senzaţii tari şi viaţă spectaculoasă.
Pârtiile de schi (traseele schiabile) aduc, desigur, şi bani investitorilor în infrastructura aferentă, căci în jurul lor înfloresc cabane, hoteluri, pensiuni, tot felul de spaţii de cazare, masă şi divertisment, adăugând nenumăraţi turişti români şi străini, care, indiscutabil, în sezonu l zăpezii au ce vedea şi ce face în România.
Pledăm pentru vizitarea domeniilor şi traseelor schiabile din ţara noastră şi utilizarea tuturor oportunităţilor pe care, cu generozitate, acestea ni le oferă.

Ghid monan CLAUDIU SFETCU

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Obiective cultural-istorice din gări românești de legendă I

Propunem o călătorie imaginară, sau, de ce nu, una reală prin gări de poveste din …

Castele din Transilvania ruinate și distruse (II)

Continuăm excursia noastră imaginară prin locurile unde se mai găsesc rămășițe ale unor castele strălucitoare …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: