Final de ciclu electoral

Camera Deputaților
PSD – 21,96%
AUR – 18,01%
PNL – 13,2%
USR – 12,4%
SOS – 7,36%
UDMR – 6,33%
POT – 6,46%

Senat:
PSD – 22,3%
AUR – 18,3%
PNL – 14,28%
USR – 12,26%
SOS – 7,76%
POT – 6,39%
UDMR – 6,39%

Anul 2024 prin cele trei campanii de alegeri, europarlamentare și locale, parlamentare (deputați/senatori) și în fine prezidențiale, au parcurs un calendar bine stabilit, din păcate suprapus cu Ziua Națională (1 decembrie) și celelalte creștinești, dar conform cu actualele reglementări constituționale. În cifre: la Camera Deputaților: PSD – 21,96%; AUR – 18,01%; PNL – 13,2%; USR – 12,4%; SOS – 7,36%; UDMR – 6,33%; POT – 6,46%. La Senat: PSD – 22,3%; AUR – 18,3%; PNL – 14,28%; USR – 12,26%; SOS – 7,76%; POT – 6,39% și UDMR – 6,39%.

Aceasta ar fi ierarhia finală a celor care intră în Parlamentul României, având drept de inițiativă și vot în ce privește legile care vor fi emanate, cele care vor fi modificate, precum și a altor prerogative – alegerea Guvernului, numirea Primului Ministru – în consens, ori nu, cu inițiativele oarecum discutabile ale Președintelui României. Pe repede înainte s-a format Guvernul Ciolacu 2, în care PSD deține 9 ministere, PNL – 6 și UDMR – 2 (dintre care cel mai important este Ministerul de Finanțe). Guvernul a fost votat în Parlament cu o majoritate fragilă de 240 pentru, cu șapte peste necesarul minim. La Senat a fost ales Ilie Bolojan – PNL (al doilea om politic în stat), iar la Camera Deputaților Ciprian Șerban – PSD, un personaj puțin cunoscut pe firmamentul politic.

Noul Guvern, tot înainte de Revelion, a adoptat Ordonanța trenuleț care prevede chiar de la 01.01.2025 creșteri de taxe și impozite; deocamdată nu și TVA-ul. Dacă până aici voturile s-au desfășurat fără sincope, în ce privește alegerea Președintelui României, această etapă a fost însoțită de o serie întreagă de convulsii. La primul tur de scrutin de pe data de 24 noiembrie, în mod neașteptat, față de sondajele efectuate de instituțiile abilitate și plătite ca atare, pe primul loc a ieșit un candidat situat undeva la coada clasamentului (nu și a preferințelor nemărturisite fățiș) Călin Georgescu, neafiliat politic, cu 22,94% și Elena Lasconi (USR) cu 19,18%.

Această nouă ierarhie, negândită de cei hârșâiți în sondaje, a bulversat mediul politic și nu numai, cu cât cel situat pe primul loc, care a declarat că în campania electorală a folosit zero fonduri, dar prezent, cel puțin în ultimele două săptămâni înaintea alegerilor, în mod masiv pe felurite rețele de socializare, în principal pe Tik-Tok, cu sute de mii de vizualizări. A apărut imediat sloganul Tehnologia bate sociologia – după ce nici sondajele de opinie și nici măcar exit-pollurile nu l-au indicat ca favorit. Și o altă intervenție: spălați-vă pe mâini, că de creier se ocupă media.

Brusc, ochii încețoșați nu de alcool, ci probabil de o relativă bunăstare a nenumăratelor instituții ale statului român, au realizat că venirea acestui intrus la cârma statului le-ar perturba dacă nu anula felurite sinecuri. Și atunci, a început un fel de trezire la realitate punându-și întrebarea cine l-a finanțat, de unde are acei bani spre a fi prezent pe zeci de mii de postări.

Fiind pe primul loc după turul întâi al alegerilor prezidențiale, mai toți factorii politici și nu numai, noi ca alegători, ne punem firești întrebări. Mai întâi că realizările politicienilor care s-au perindat la conducerea țării ca titlu generic au fost de departe în afara așteptărilor electoratului. Și aici ar putea să-și găsească loc câteva cifre sintetice. De ce țara a fost îndatorată cu peste două sute de miliarde de euro, când la sfârșitul lui ’89 eram pe plus? Și o alta: de ce avem vreo 2.000 de pensii speciale, 80.000 de doctorate și 2.200 de generali, unii chiar acum unși de domnul Iohannis la final de mandat?

De ce multinaționalele care dețin 80% din economia țării noastre plătesc impozit trei miliarde de euro iar IMM-urile care dețin spre 20% plătesc 56 de miliarde? Mai întâi că realizările politicienilor noștri în ultimii treizeci și ceva de ani sunt de departe în afara așteptărilor electoratului. Iar acum, ce să vezi, mai toți politicienii se agață de Ilie Bolojan, care acolo în vestul României a făcut ceva, față de ceilalți, nimic, și îl vor fie Prim-Ministru, fie Președinte, așa ca să scape de martelarea populară.

Cei aleși/numiți, Prim-Ministru (fost și actual, miniștri – (corelativ secretarii de stat) pe lângă jurământul pe Constituția României, unii dintre ei și pe Biblie, ar trebui să rostească la întrebarea Te lepezi de Satană?, de trei ori Mă lepăd de Satană! Și atunci probabil îi vom crede. Pe felurite domenii economico-sociale s-au produs falii între exigențele întemeiate ale NATO-UE și încrederea populației că atitudinea/poziționarea conducătorilor efemeri cu propriile proiecte personale s-a cam prăbușit.

De pildă, dotarea mediocră a Armatei, neintrarea în Schengen până acum (o rușine a tuturor celor care ne-au condus), ba chiar și bântuirea domnului Klaus la toate cancelariile lumii civilizate, spre a obține ceva pentru el și multe altele, au generat o stare de frustrare/negare, către un segment semnificativ al alegătorilor, a acelor valori care în apărarea lor, acum ni se servesc. Mai tot timpul sunt contre de către vestici spre noi, iar aici timidele reglementări (care acolo sunt solide) precum 1,5% pentru impozitare marilor retaileri și 1,2% către bănci, ca să nu mai vorbim de IFN-uri pe care Banca Națională ar fi trebuit să le desființeze. Ba da, au îndatorat SRL-urile cu un impozit pe venituri de trei ori mai mari, iar în 2025 alte taxe și impozite care împovărează micile afaceri.

Și de aceea s-a instaurat acum, un haos politic la care au fost martori cei mai mulți tăcuți, dar cu o încrâncenare nefirească altor perioade istorice recente. Și iată, că în acest proces de maximă încordare, CCR a decis să anuleze alegerile prezidențiale. Decizia este obligatorie și trebuie să ne conformăm. Ce a avut la bază? O analiză la vârf a CSAT-ului că alegerile au fost viciate de către entități statale exterioare României. Și aici vine întrebarea: de ce atâta lentoare spre a lua o asemenea decizie crucială și unică? Încetul Președinte, la sfârșit de mandat, a salvat, dacă se poate spune așa, la limită, ceea ce plutea în aer, adică această anulare a alegerilor prezidențiale.

După hotărârea CCR, au stabilit că se impune o nouă dată a alegerilor, realegerea BEC și a președinților locali, depunerea noilor candidaturi cu 40 de zile înainte de alegeri, o campanie de 30 de zile, stabilirea turului întâi și eventual al celui de-al doilea cu noi costuri și ca evaluare temporală undeva spre sfârșitul lunii martie începutul lunii aprilie, sau mai știi!?

În fine, deocamdată sistemul poate răsufla ușurat, că despre obiectivele de campanie a celui care a fost pe locul întâi ar fi multe de analizat/discutat. Cei situați pe locurile doi și trei, liderii desigur, consideră că CCR a organizat o lovitură de stat neacceptată pentru o democrație. Elena Lasconi: Decizia CCR este imorală, ilegală și distruge democrația. Iată cum o posibilă viitoare președintă a României, spurcă instituțiile statului. Oricum pe un sondaj discret procentele ar fi fost Călin Georgescu/Lasconi (67/33%).

Și atunci ce ar vrea doamna în cauză cu un CV discutabil? Da, are dreptate că la fiecare dintre cei doi, cu găuri în cașcaval, spre a nu mai fi zărit acest produs, răbufnirea, că acum practic ar fi eliminați de pe liste, ar fi trebuit să fie demnă. Demnitatea la conducătorii noștri nu e o virtute. Desigur se impun câteva concluzii: și anume, aceste alegeri au fost slab gestionate de către cei aflați temporar pe primele locuri.

Campania electorală a fost într-un anumit sens unică, cei din eșalonul doi (considerați ca atare) au fost foarte bine pregătiți, intrând în Parlament cu scoruri nesperate cu ceva timp în urmă. Și ca un corolar: vestul Europei se află în prezent cam în aceeași dilemă, între a alege partidele tradiționale (în cădere) și cele considerate extremiste, dar cu idei de a reforma structurile politice de acolo. Este necesar și noi a ne propune să regândim modul în care percepem societatea românească în acest început de secol XXI.

Florian Laurențiu Stoika