GALERIILE SABION LOC DE „TIHNĂ” ARTISTICĂ

În centrul orașului, pe Calea Victoriei, la numarul 6870, deja își defășoară activitatea Galeriile Sabion. Apărută în anul 1998, din pasiune pentru lumea bijuteriei și din dorința de a readuce școala românească de bijuterie la gloria și prestigiul din perioada interbelică, inspirată din farmecul artistic al acelei perioade, Claudiu Bologa a fondat CASA DE BIJUTERII SABION. Aceasta are filiale în 17 alte locații din țară.

Galeriile constituie un spațiu dedicat artei în cele mai variate forme, unde pasionații de bijuterie de înaltă calitate șiu de artă pot descoperi, admira și cumpăra cele mai spectaculoase piese lucrate manual de către tinerii și ingenioșii bijutieri, designeri, ori gravori. Galeria a fost premiată în cadrul ARE Design Awards, din SUA, în anul 2011, pentru: inovație în pardoseala inox, amenajare artistică, dar și Marele Premiu pentru cel mai frumos magazin din lume, într-un centru comercial. Același lucru s-a repetat și-n 2014, când a primit premul Electric Flooring.

Din toamna anului 2018, în Galeriile Sabion se pot organiza și expoziții de artă plastică, pictură, grafică, sculptură, grafică, artă decorativă, vitralii. Întreaga seria a început cu AVA-o remarcabilă lucrare volumetrică, de tip vitraliu, realizată în tehnica Tiffany, care reprezintă elementul central al universului creativ, pe care îl propusese Maria Dăscălescu. După debutul cu aceasta au fost fericiți expozanții alți artiști precum: Elena Borundel, Mariana Pachis, Cristian Martin, Cristian Olteanu, Nicu Dumitrescu, Eleana Iancovici, Maria Constantinescu, Claudiu Victor Gheorghiu, Cristina Georgescu, Cârstina Dela Studina, Samir Stoi, Valeriu Stoica, Maria Iacob și Carmen Sârbu.

În acest spațiu de tihnă artistică și-a manifestat existența și Liga Năvală Română, când artiștii plastici „îmbarcați” în flotila artistică, matrozi ca cei zece temerari: Mihaela Iatan, Petru Udrea, Piri Adelmo, Cristina Istrate, Stroe Alicsandrina, Năsturaș Mihai Marin, Baban Valentin, Violeta Lecca Bălan, Micu Flaviu și subsemnatul Cojocaru Vergil. Toți am naufragiat pe unul dintre „pontoanele” galeriei „Sabion”, situată așa cum am mai pomenit pe Calea Victorie nr.68-70.

„Salvatorii” celor zece „naufragiați” de pe pontonul galeriei acesteia, de „tihnă artistică” sunt în număr de doi:

Valeria Manole – managerul magazinului

Alex Pătruț – asistentul, care prin atitudinea lor de înalt profesionalism și înțelegere umană sunt „norocul plastic” care veghează, ca toate să decurgă într-o reală siguranță. Ei păstrează și protejează arta și frumosul, ca pe ceva sfințit, în noianul tot mai mare de activități ale creatorilor de artă.

ULTIMUL VERNISAJ LA GALERIILE „SABION”

Așezată sub semnul spiritualității, expoziția „Poveste de Crăciun” a reunit trei artiști și un cercetător: Ivonna Efremov, Andrei Efremov, Maria Constantinescu și Alexandru Efremov, identități particulare în abordarea ideii de creștinism, de credință, de spiritualitate, de pământ divin, aflat sub semnul dumnezeirii. Peisajul hibernal ocupă un loc privilegiat în abordarea doamnei Ivonna Efremov, preocupată de farmecul naturii înzăpezite, pentru care utilizează o paletă tonală ținută sub control, în culori puține, care să confere claritate receptării imaginii și să inducă privitorului starea de contemplare. Suprafața compozițiilor este ușor de cuprins cu privirea și punctează atmosfera diafană, frumusețea naturii în iarnă, pitorescul pajiștilor înzăpezite, unde regăsim liniștea pierdută a contemporaneității. Aceste peisaje te îndeamnă la visare prin frumusețea lor, prin liniștea pe care o degajă, prin orizontalitatea pe care se desfășoară lin, tăcute, maiestuoase. Atmosfera poetică pornește din interiorul artistei, din starea meditativă provocată de experiența vieții, desfășurată sub semnul anotimpurilor, regăsindu-se pe sine în aceste întinderi presărate de arbori, care structurează diferit compozițiile, de la detaliu, la reprezentarea unor cadre peisagistice ample, luminoase. Atmosfera ușor grizată a iernii se face resimțită pe cărările acoperite de zăpadă, pe dealurile și munții, înălțându-se semeți și metamorfozânduse cu cerul surprins în gloria iernii, în griuri delicate, în manieră modernă, de o expresivitate debordantă. Alexandru Efremov a fost prezent în expoziție prin intermediul cărții sale „Icoane românești”, un regal al imaginii sacre de pe teritoriul României. Dedicându-se întreaga viață modului cum creștinismul s-a manifestat în varietatea lui stilistică în diferitele zone geografice ale țării noastre, prin intermediul icoanei, autorul particularizează din acest punct de vedere regiunile reprezentative, evidențiind punctele comune și aportul particular specific fiecărui areal creștin. O lucrare complexă, de referință, bogat ilustrată, dublată de o cercetare analitică, susținând expoziția „Poveste de Crăciun”, ne-a lăsat moștenire cercetătorul Alexandru Efremov, atrăgândune atenția supra puterii spirituale pe care o au asupra devenirii noastre aceste obiecte-simbol, cu încărcătură dumnezească. Andrei Efremov evocă spectacolul transparențelor dintre lumile interioare și exterioare ale ființei, prin intermediul vitraliilor. Redefinind prețiozitatea acestei tehnici într-o manieră ce cuprinde tehnica Tiffany, sticlă manuală și vitraliu pictat, cuprinzând un areal generos de exprimare, de la arta de înaltă ținută estetică la datele decorativului, Andrei Efremov reînvie trăirea spirituală a ființei prin simboluri și personaje sacre. Compoziții precum „Portretul lui Brancuși”, „Sfântul Gheorghe”, „Îngerul păzitor”, abordate într-o expresie de
sintetizare a formei, conferă forță expresivă imaginii, rezultată din renunțarea la detalii și accentuarea conturului figurativ general, evidențiind astfel mesajul. Ideea Iisus în mandorlă, cu jocul de linii invocând o mișcare permanentă a lumii și a gândurilor, simboluri arhetipale, fac trimitere spre izvorul vieții, spre introspecția interioară și credință, spre ideea de bine și adevăr.

Maria Constantinescu expune îngeri și compoziții de mici dimensiuni, cu simboluri zodiacale, în delicate atingeri de pensulă ce încorporează laviuri transparente și pete de culoare menținute cu știință în tonalități care să susțină stilul său inconfundabil, pornit din sfera artei bizantine și din arealul tradiției populare românești, pe care le-a condus la note originale de abordare. Pictura Mariei Constantinescu are prețiozitatea unor rafinate bijuterii, prin fragilitatea liniilor care construiesc forma stilizată, în spiritul vechilor icoane pe sticlă ori al manuscriselor medievale miniate.

ANA AMELIA DINCĂ
COJOCARU –VERGIL-COVER