L-am cunoscut pe profesorul, actorul, regizorul, scenaristul Geo Saizescu la Universitatea Hyperion din București. Un om cu voce caldă, de o sensibilitate aparte gata oricând a te ajuta sau a-ți da un sfat. A fost iubit de colegii de breaslă, de profesori și studenți, de iubitorii de filme românești de comedie. Sunt constatările autorului acestor rânduri, dar și impresiile celor care au scris despre arta, puterea de muncă, activitatea omului excepțional care a fost Geo Saizescu. S-a născut în satul Prisăceaua, județul Mehedinți, acest aspect constatându-l atunci când venind în biroul meu de prorector al Universității Hyperion după ce a salutat, îmi prezintă două vase de lut descoperite în această localitate. „Profesore tu ești istoric am văzut monografiile tale despre satul natal și aș dori să mă ajuți să înființăm un muzeu în casa mea din acest sat și să scrii o monografie”. „Am rămas fără suflare” la aceste cuvinte, puternic emoționat de importanța pe care marele om de cultură o acorda istoriei satului românesc. Discuțiile au continuat pe acestă temă. M-am angajat să îl ajut în realizarea proiectului său, dar la scurt timp sunt informat că este în spital, la Institutul „Marius Nasta” din București. Geo Saizescu s-a născut în satul amintit la 14 noiembrie 1932 și a decedat la 23 septembrie 2013, la București. S-a scris foarte mult despre marele regizor. Documentarea pentru Monografia Universității Hyperion a oferit prilejul cunoașterii operei profesorului, prodecanul Facultății de Arte de la această universitate. Regizor, scenarist, actor pentru peliculele de lung metraj, profesor la Institutul de artă teatrală „Ion Luca Caragiale” și Universitatea Hyperion, din București a fost și realizator de filme documentare. În continuare prezentăm unele filme realizate, cu exemplificări prezentate autorului acestor rânduri de Geo Saizescu cu prilejul publicării monografiei amintite. Profesorul a prezentat succint: „Doi vecini” realizat în 1959 cu o distribuție de excepție: Grigore Vasiliu Birlic, Nineta Gusti, Carmen Stănescu, Ion Lucian, Aurel Cioranu, Mitzura Arghezi, Dumitru Furdui, Cristina Rădulescu, Paul Manu; „Un surâs în plină vară” (1963, după nuvela „Pădurea” de Dumitru Radu Popescu); „Dragoste la zero grade” (1964), împreună cu Cezar Grigoriu (o feerie muzicală cu cântece și balet comic cu actori: Coca Andronescu, Iurie Darie, Florentina Mosora, Ovid Teodorescu, Mariella Petrescu, Dem Rădulescu; „La porțile pământului” (1965); „Balul de sâmbătă seara” (1967); „Astă seară dansăm în familie” (1972, o comedie cu un text scris împreună cu scriitorului Ion Băieșu). Din 1974 până în 2010 regizează filmele: „Păcală” (1974 unde regizorul este și scenarist în colaborare cu Dumitru Radu Popescu; „Eu, tu și Ovidiu” (1978, în colaborare cu Alexandru Struțeanu și Beno Meirovici); „Șantaj” (1980, în colaborare cu Rodica Ojog Brașoveanu și Mihai Opriș); teatrul TV, „Jocul de-a vacanța” (1981); „Grăbește-te încet” (1982); „Secretul lui Bachus” (1984); „Sosesc păsările călătoare” (1985); „Secretul lui Nemesis” (1987); „Harababura” (1990, scenariu în colaborare cu Ion Băieșu), serialul TV, „Călătorie de neuitat” (1994); „Păcală se întoarce” (2006 unde a fost și scenarist); „Iubire eternă” (2010) o coproducție România, Grecia, Italia; „A doua șansă” (2011). Regizor, scenarist, actor, a colaborat cu toți marii actori ai timpului. Filmografia lui Geo Saizescu inspirată și din fapte reale, face din acesta, un cineast unic, recunoscut de critica de film a timpului, pentru consecvența, dăruirea acordată comediei, filmului documentar. Cărțile publicate „Jurnalul unui bătrân lup de cinema” și „Păcală se întoarce și… rămâne”, te îndeamnă să cunoști, vizionezi creațiile marelui regizor, fiind un exemplu de didactică pentru studenți. Geo Saizescu, marele regizor, a primit Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, conferit de președintele României, pentru realizările în domeniu iar Universitatea Hyperion l-a răsplătit cu titlul academic de Profesor universitar emerit.
Prof. Univ. Dr. Ștefan Păun
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro