GEORGE EMIL PALADE – 105 ANI DE LA NAȘTERE

GEORGE EMIL PALADE
– 105 ANI DE LA NAȘTERE –

Considerăm că a vorbi despre oamenii mari ai acestui neam, despre geniile românilor, este ceva firesc și minunat, este onorant dar este și obligatoriu, din respect, din mândrie, dar și din patriotism.
Născut pe 19 noiembrie 1912 la Iași, George Emil Palade a crescut într-o familie de profesori, dar a îmbrățișat cariera de medic și om de știință.
Studenția a început în anul 1930 la Şcoala de Medicină de la Universitatea din Bucureşti, pe care a absolvit-o cu nota 10. Din anul 1936, a mers la Catedra de Anatomie condusă de profesorul Francisc Rainer şi a devenit, pe rând, preparator, asistent şi şef de lucrări, dar a urmărit și formarea medicală.
A absolvit Facultatea de Medicină a Universității din București în 1940, obținând și titlul de doctor în medicină cu o teză pe subiectul structurilor histologice. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, tânărul Palade a activat în Corpul Medical al Armatei Române. După război s-a căsătorit cu Irina Malaxa, fiica industriaşului Nicolae Malaxa, fapt care a influențat decizia de a emigra în străinătate.
A plecat în 1946 cu soția sa în Statele Unite ale Americii, a devenit primul geniu românesc (dar american de origine română) laureat cu premiul Nobel în 1974 pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu alți doi cercetători, Albert Claude și Christian de Duve, specialiști în domeniul biologiei celulare. Premiului Nobel i-a fost acordat pentru unele serii esențiale de descoperiri fundamentale cu privire la structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii.
Relatările despre realizările echipei premiate, care au un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne, înseamnă a onora asemenea personalități geniale, fapt ce trebuie făcut cu orice preț, fie și măcar numai la aniversarea zilei de naștere. Se știe foarte bine că oricine ar fi interesat de viața și opera marelui om de știință român ar putea identifica o multitudine de website-uri cu informații biografice on-line, însă un nou articol publicat poate readuce în actualitate interesul pentru o operă spectaculoasă.
S-a angajat ca cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Aici au început cercetările sale în scopul determinării și explicării mecanismului celular al producţiei de proteine.
Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine. A pus în evidenţă particulele intracitoplasmatice, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau denumite „corpusculii lui Palade”. Angajat ca cercetător la Universitatea Rockefeller din New York, a început cercetările sale în domeniul celulei, biosinteza proteinelor. Toata viața și activitatea marelui savant a fost marcată de pasiunea pentru științele biomedicale. De asemnea, se poate constata că toate biografiile sale menționează despre faptul că a făcut parte din echipa de medici care îl trata pe Tudor Arghezi, poetul suferea de o sciatică extrem de dureroasă.
Recunoașterea în România venit în anul 1975, când George Emil Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Ulterior, în anul 2006, Președintele României l-a decorat cu Ordinul naţional „Steaua României”.
A murit la 96 de ani, în America. Cenuşa lui a fost împrăştiată de copiii săi în Masivul Bucegi, pe Vârful cu Dor, răspuns la o supremă și ultimă dorinţă de contopire cu locul natal, de unde a izvorat geniul lui.
Aceasta este, pe scurt, interesanta poveste de viață a lui George Emil Palade. Personalitatea sa a devenit fabuloasă datorită geniului ce a înnobilat biologia celulară. Datorită descoperirilor sale, a devenit mult mai uşor de identificat originea celulară a bolilor şi descoperirea unor tratamente adecvate. Seria sa de experiențe a dus în mare parte la cristalizarea ideilor actuale privind sinteza și procesarea intracelulară a proteinelor, pentru transferul ulterior în afara celulei în beneficiul organismului.
Opera marelui savant nu a rămas un unicat în cercetarea românească. Profesorul Gheorghe Benga, membru al Academiei Române, este românul care descoperea proteina canal a apei (PCA / aquaporina) în 1985, la Cluj-Napoca. Acesta nu a fost propus pentru Premiul Nobel, deși în 2003 americanul Peter Agre lua Premiul Nobel pentru Chimie pentru aceeaşi descoperire, făcută mulți ani mai târziu. George Emil Palade a apreciat lucrările cu care Gheorghe Benga participase la congrese. La fel ca și Victor Babeş şi Nicolae Paulescu, savanții români au fost nevoiți să se lupte cu lipsa de vizibilitate internațională asociată locului de baştină. Academiciana Maya Simionescu a lucrat 9 ani în laboratorul lui Palade din SUA şi a fondat cu soțul său, în 1979, la Bucureşti, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, practic creându-se o școală în domeniu.
George Emil Palade a fost un explorator al unei lumi noi, microcelulare, atât de aproape de noi toți, dar care era atât de departe de cunoașterea noastră.
În onoarea personalității lui George Emil Palade, Banca Națională a României a pus în circulație, la 19 noiembrie 2012, o monedă aniversară de argint, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea savantului, acesta stingându-se din viață în anul 2008, la 7 octombrie, în San Diego, California.

VIOREL GAFTEA