Gheorghe Dinică s-a născut la 25 decembrie 1933 în mahalaua Giulești din Capitală ,într-o familie modestă, tatăl său fiind un mărunt funcționar la poștă. Din copilărie și adolescență a îndrăgit teatrul și filmul, frecventând des Teatrul de Revistă Constantin Tănase (avându-l idol pe Puiu Călinescu) și cinematografele din Giulești și Calea Griviței. La vârsta de 17 ani evolua în trupe de amatori, printre care și cea de la Poșta Română, unde se angajase ca vânzător de presă, pentru a mai câștiga un ban. Aici a jucat rolul locotenentului Stamatescu din piesa Titanic vals de Tudor Mușatescu. După trei încercări nereușite, în 1957 a intrat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) secția Actorie (la clasa reputatei artiste Diana Cocea), pe care l-a absolvit în 1961. După absolvire, Gheorghe Dinică a evoluat pe scena Teatrului de Comedie.
La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra și, din 1972 la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București, pe care nu l-a mai părăsit niciodată până la sfârșitul vieții. Debutul în teatru a avut loc în 1961 în piesa Inspectorul de poliție. Au urmat apoi roluri de mare succes pe scena teatrului românesc în piese de teatru precum: Procesul domnului Caragiale, Nuntă la castel, Țara inimilor sfărâmate, Somnoroasa aventură, Capul de rățoi, Opinia publică, Nepotul lui Rameau, Moartea lui Dante, Un fluture pe lampă, Trei frați gemeni venețieni, Romulus cel Mare, Gaițele, O scrisoare pierdută, Arendașul român, Așteptându-l pe Godot, Ploșnița, Livada de vișini, O noapte furtunoasă, Numele trandafirului, Azilul de noapte, Take, Ianke și Cadîr, Ultima oră ș.a.
De asemenea, a jucat și în piese de televiziune precum: Medeea, Escu, Ziariștii, Prometeu, Trei scrisori secrete, Corupție la Palatul de Justiție etc. Gheorghe Dinică a fost și un genial actor de film, prin figura sa de băiat rău fiind distribuit cu precădere în roluri ale unor personaje negative. Din cele peste 70 de filme artistice în care a jucat evidențiem: Străinul (în 1964, filmul de debut în cinematografie), Dacii, Columna, Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, Felix și Otilia, Explozia, Cuibul salamandrelor, Cu mâinile curate, Ultimul cartuș, Un comisar acuză, Revanșa, Nemuritorii, Frații Jderi, Ștefan cel Mare – Vaslui 1475, Zidul, Ilustrate cu flori de câmp, Filip cel bun, Nu filmăm să ne amuzăm, Acțiunea Autobuzul, Trepte pe cer, Totul pentru fotbal, Ultima noapte de dragoste, Bietul Ioanide, De ce trag clopotele Mitică?, Cuibul de viespi, Liceenii rock’n roll, Cel mai iubit dintre pământeni, Ticăloșii, Magnatul, Crucea de piatră, Orient Expres, Supraviețuitorul (ultimul film în 2008).
De asemenea, Gheorghe Dinică a interpretat roluri și în mai multe seriale TV precum: Lumini și umbre, Eroii nu au vârstă, Regina, Inimă de țigan, Gala ș.a. Gheorghe Dinică a cochetat și cu muzica având o voce foarte plăcută, caldă și inconfundabilă cântând romanțe și melodii nemuritoare de petrecere și pahar, îndeosebi împreună cu Ștefan Iordache și Nelu Ploieșteanu, cu care a și scos câteva albume de succes: Cântece de petrecere (vol. 1 și 2), Romanțe, Parol că te iubesc ș.a.
Pentru activitatea sa artistică prestigioasă, Gheorghe Dinică a obținut numeroase premii, distincții și decorații precum Ordinul Meritul Cultural (în 1967), Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de mare ofițer (1 decembrie 2000), dar cel mai mare premiu cu siguranță, rămâne iubirea imensă a publicului spectator, respectul și aprecierea colegilor și criticii de specialitate pentru felul său unic, inconfundabil în care și-a jucat diferitele roluri, dintre cele mai dificile și complexe.
În anul 2009 fiind suferind de mai multe afecțiuni, s-a internat în Spitalul de Urgență Floreasca, unde în data de 10 noiembrie 2009 a decedat în urma unui stop cardiac. A fost înmormântat cu onoruri în Cimitirul Bellu din Capitală pe Aleea Artiștilor, regretat fiind de toți cei care l-au cunoscut și îndrăgit.
Horațiu Măndășescu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro