INDEPENDENȚA ENERGETICĂ

Motto: Independența este puterea de a-mi stabili singur viitorul INDEPENDENȚA ENERGETICĂ

reen Deal-ul european impune României tranziția de la cărbune și combustibili fosili la energie electrică produsă din surse nepoluante. Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice estimează un necesar de 22,6 miliarde de euro, excluzând necesarul de investiții pentru producerea de energie în perioada 2021- 2030. Investițiile necesare Uniunii Europene, pentru realizarea țintelor fixate, pentru 2030, se ridică la 7 trilioane de euro. Pentru o „Tranziție Justă”, s-a lansat un mecanism de finanțare dedicat regiunilor dependente de industrii ce produc gaze cu efect de seră. România trebuie să hotărască rapid modul în care va realiza tranziția energetică, fie va profita de liniile de finanțare deschise, fie va continua să construiască noi capacități pentru combustibili fosili, urmând să realizeze a doua tranziție energetică, ulterior, decuplată de la ajutoarele europene. Tranziția energetică a României rămâne complicată.

Tranziția energetică a României

Statul Român deține integral producția, transportul și distribuția de curent electric prin companiile: „Nuclearelectrica” S.A., „Termoelectrica” S.A. și „Hidroelectrica” S.A., iar „Electrica” S.A. a fost privatizată prin preluarea pachetului majoritar de către investitorii ENEL, CEZ și E.ON. „Băieții deștepți din energie” au preluat distribuția și astfel cu ajutorul unui calculator și a unei imprimante încheie contracte pe de o parte cu statul, ca producător, apoi cu fiecare consumator final. „Transelectrica” S.A. este deținută de Statul Român în proporție de 90%, iar diferența de 10% sunt acțiuni listate la Bursa de Valori București. Societatea Comercială „OPCOM” S.A., companie din portofoliul Transelectrica, supraveghează bursa energiei electrice. Tot această companie, prin rolul său de dispecer național de energie electrică ne furnizează, în timp real, date privind producția pe componente ale mixului energetic. Situația la momentul publicării articolului este:

Mixul energetic este în continuă schimbare datorită componentelor sale. Noaptea fotovoltaicul se reduce la „0”. Când nu mai bate vântul eolienele se opresc. Vara seacă lacul, iar iarna îngheață determinând producția de energie hidroelectrică în funcție de anotimp. Cărbunele, hidrocarburile, biomasa, gazele naturale sunt scumpe și poluante. Curentul electric produs de centrala nucleară este cel mai ieftin și nepoluant. O problemă majoră a centralei nucleare de la Cernavodă este că nu se construiește o conductă de transport a apei calde rezultată, inerent, după ce aburul a învârtit turbina și a produs curent electric. Apa fierbinte este „aruncată” în Dunăre, iar pescarii „amatori de chilipiruri” adună și comercializează peștele rezultat în urma acestui dezastru ecologic.

Energia Termoelectrică

O parte din energia electrică este produsă pe bază de cărbune și hidrocarburi. Complexele energetice Turceni, Rovinari, Craiova etc. funcționează ca societăți distincte, iar Complexele Electrotermic Deva și Elcen București au fost transferate companiei de stat „Termoelectrica” S.A., altele fiind transferate în subordinea Consiliilor Locale, din cauza dependenței acestora de apa caldă și căldura produsă implicit de aburul condensat ce a învârtit generatoarele de curent electric. Energia termică realizată prin centrale termice (CT) și centrale termo-electrice (CET) pentru un oraș, zonă de oraș sau cartier este subvenționată.

Energia hidroelecrică

În momentul actual (anul 2022) este exploatat aproximativ 60% din potențialul hidro-energetic al țării. Conform planurilor „Hidroelectrica” S.A., până în anul 2030 potențialul va crește cu cel puțin 10 %. Astfel, de la 6.500 MW se va ajunge la peste 7.000 MW. Dar, există un efect devastator asupra cursurilor de apă și ecosistemului piscicol. Această frenezie a microhidrocentralelor, afaceri cu toate avizele și girul autorităților, distrug albiile râurilor, în numele obținerii de energie verde. Pentru a potoli setea de a investi în energie, statul a început privatizarea a 150 de microhidrocentrale.

Energia nucleară

Centrala nucleară de la Cernavodă, are o capacitate de 5 reactoare, însă doar maxim 4 pot fi instalate din cauza condițiilor tehnice, din care doar două sunt în funcțiune, primul din decembrie 1996 și al doilea din septembrie 2007. Se estimează că până în anul 2030 unitățile 3 și 4 vor fi puse în funcțiune, iar tot până atunci, cea de a doua centrală nucleară, care va fi construită din finanțări private, va avea o putere instalată de 1.000 MW.

Energia solară, fotovoltaică

Potențialul energetic solar al țării este foarte mare prin poziția sa geografică. Producția zilnică maximă, în jurul orei 14.00, de energie fotovoltaică, conform datelor oferite de „Transelectrica” S.A. este de 750 MW. Un panou fotovoltaic începe crescător producerea de energie la răsăritul soarelui, ajunge la un maxim în jurul orei 14:00 și apoi descrește până la „0” la apus. Marele dezavantaj al parcurilor fotovoltaice este că se scot din circuitul agricol mari suprafețe de teren arabil și nu se construiesc pe terenuri în pantă sau alte terenuri care nu au potențial agricol.

Energia eoliană

România are cel mai ridicat potențial din sudestul Europei în domeniul energiei eoliene. Sudestul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregului continent. La nivel național, politica publică de utilizare a energiei eoliene presupune o legislație corelată cu directivele Uniunii Europene. Nu există un ghid oficial pentru dezvoltatori și, în cele mai multe cazuri, aceștia fie se folosesc de ambiguitatea legislației pentru a pune autoritățile în fața faptului împlinit, fie renunță să mai investească. La nivel central și/sau local se demonstrează atât incapacitatea de colaborare instituțională cât și lipsa de voință în sprijinirea dezvoltatorilor de centrale eoliene. Unele companii recurg și la acționarea în instanță a diverselor instituții publice, ceea ce nu rezolvă însă problema sistemică.

Biomasă

Prima centrală de producere a energiei regenerabile în cogenerare, din biogaz, a fost inagurată în iulie 2013 la Filipeștii de Pădure, în județul Prahova. Centrala are o capacitate de 1 MW/ oră energie electrică și 1,2 MW / oră de energie termică. Cea mai mare centrală în cogenerare pe bază de biomasă se află la Rădăuți.

Piața energiei electrice

Piața românească are o particularitate, o pondere importantă a energiei tranzacționate, între 40% și 55%, așa-numita „piață a zilei următoare”, o piață pe termen foarte scurt. Este o soluție speculativă atât pentru companii, cât și pentru furnizori, care sperau ca pe această piață de ultimă instanță pot găsi energie electrică la tarife mici.„Pe piața zilei următoare” și „pe piața zilei” se tranzacționează cea mai mare parte a energiei regenerabile (din surse eoliene și solare) și aici se face legătura cu prețurile din import, pe piețele europene sau cele din afara Uniunii Europene.

Alexandru Ștefan