Inflația

Inflația – inamicul public al economiilor

Auzim de multe ori în mass-media anunțuri cu privire la evoluția anuală a inflației. Desi este un indicator destul de ușor de înțeles și extrem de important atunci când ne referim la economiile noastre, destul de puțini români sunt atenți la acest aspect. În general, daca discutăm despre banii economisiți, fiecare investitor ar putea să urmărească unul dintre următoarele obiective: 1. Conservarea averii – reprezintă păstrarea puterii de cumpărare a sumelor deținute. 2. Creșterea averii – reprezintă creșterea averii peste nivelul de conservare 3. Distribuția de venituri constante – reprezintă obținerea de venituri lunare, trimestriale sau anuale din investițiile făcute, prin încasarea de chirii pentru investițiile imobiliare, încasarea de dividende pentru deținerile de acțiuni, încasarea de cupoane pentru titlurile de stat și obligațiunile deținute sau încasarea de dobânzi pentru depozite avute. Banii se fac cu multă muncă și păstrarea lor este de o importanță capitală. Conservarea banilor reprezintă păstrarea puterii lor de cumpărare. Mai simplu, daca astăzi cu 100 de lei poți cumpăra 100 de pâini, ar trebui, că peste 3 sau 5 ani, suma de 100 de lei împreună cu randamentele (dobânzile) încasate să poată cumpăra tot 100 de pâini. Practic, randamentul obținut pentru investirea sumei de 100 de lei ar trebui să fie cel puțin egal cu inflația cumulată din perioada urmărită. Inflația reprezintă procentul cu care prețurile unui coș de produse și servicii a crescut în ultima lună față de aceeași lună a anului trecut. Trebuie menționat că inflația reprezintă pe de o parte creșterea prețurilor și pe de altă parte scăderea puterii de cumpărare a banilor. Daca prețurile cresc ,cu aceeași bani se vor putea cumpără mai puține produse și servicii. De exemplu, daca în luna august inflația anunțată de către Banca Națională a României (BNR) a fost de 2.68%, acest lucru înseamnă că valoarea coșului de produse și servicii luat în considetare pentru calculul inflației a crescut cu 2.68% față de luna august a anului trecut. Și mai simplu spus, prețurile produselor și serviciilor au crescut cu 2.68% în ultimul an, având ca referință luna august. Informații actualizate cu privire la modificările ratei inflației pot fi găsite pe site-ul Băncii Naționale a României www.bnro.ro.

Nivelul actual al inflației, pentru perioada august 2019 – august 2020 a fost de 2.68%. În contextul unei inflații actuale de 2.68%, pentru a reuși conservarea averii, trebuie să obținem un randament mediu de minim 2.68% (egal cu rata inflației). Conservarea averii înseamnă obținerea unui randament măcar egal cu rata inflației! Din păcate, variantele cele mai comune de păstrare a banilor, în Romania, nu reușesc să aducă randamente peste inflație. Cele mai utilizate opțiuni de păstrare a banilor economisiți, în Romania; a) Păstrarea banilor “la saltea” – această modalitate este de departe cea mai “costisitoare” variantă. Banii ținuți la saltea nu aduc niciun randament, iar impactul inflației asupra acestor sume de bani este maxim. Absolut toate persoanele care au ținut banii “la saltea” în ultimii 5 ani și jumătate, au pierdut aproximativ 10% din valoare prin pierderea puterii lor de cumpărare. O altă problemă a banilor “la saltea” este posibilitatea de pierdere a lor, fie prin furtul acestora fie prin deteriorare sau prin pierderea lor.

Referitor la banii ținuți la saltea, îmi aduc aminte cu amuzament de un articol care prezenta situația unei doamne mai în vârstă din Israel a cărei fiică, din dorința de a face curățenie în casă, a aruncat salteaua mamei sale, saltea ce conținea economiile de o viață în valoare de 1 milion de dolari. Singurele sume de bani care trebuie ținute “la saltea” sunt sumele necesare pentru cheltuielile urgente, dar nu mai mult de 2.000 sau 2.500 RON. Sumele ce depășesc aceste sume de bani ar trebui plasate în căutarea de randamente măcar egale cu rata inflației. Banii ținuți “la saltea” au adus o pierdere de 10% în ultimii 5 ani și jumătate. b) Investirea banilor exclusiv în depozite – această modalitate de păstrare a sumelor economisite are avantajul siguranței oferite de sistemul bancar din România și de garantarea depozitelor până la plafonul maxim de 100.000 EUR per deponent. Trei lucuri ar trebui evidențiate referitor la evoluția inflației față de evoluția dobânzilor pentru depozite din ultimii 5 ani și jumătate. În anii 2015 și 2016 inflația a fost negativă, denumită și deflație, însemnând o scădere a prețurilor. Această scădere a prețurilor a fost generată în primul rând de scăderea TVA-ului de la 24% la 19% și totodată de scăderea unor prețuri reglementate (scăderea prețului la gaze, de exemplu). Dacă adunăm dobânda reală pe întreaga perioadă de 5 ani și jumătate obținem o dobândă real pozitivă cumulată de 0.77%. Dacă luăm în considerare impozitul plătit pentru dobânzile încasate, care astăzi este la nivelul de 10% și totodată și comisioanele bancare, cu siguranță intrăm tot în teritoriul negativ cu dobândă reală obținută din plasarea banilor în depozite. Daca luăm în considerare perioada începând cu anul 2017 și până astăzi, pierderea totală generată de inflație a fost de 4.75%, fară să ținem cont de impozitul plătit și de comisioanele bancare.

Desi depozitele în ultimii 3 ani și jumătate nu au reușit să conserve banii deponenților ci din contra au adus o pierdere de până la 5% prin scăderea puterii de cumpărare, nivelul total al depozitelor populației este în creștere. Nivelul total al depozitelor populației pentru luna august 2020 a fost de 240 miliarde de lei, din care jumătate din această sumă este lăsată în conturile curente sau în depozite overnight (depozite făcute de pe o zi pe alta), acești bani practic neaducând niciun randament. 120 miliarde de lei stau în bănci fară să obțină randamente și în plus aceste sume sunt erodate de inflație și de comisioanele bancare! Care ar fi opțiunile de plasare a acestor sume de bani? Prima opțiune și cea mai conservatoare (fiind chiar mai conservatoare decât depozitele bancare) este reprezentată de investiția în titluri de stat românești. Cele mai importante 3 avantaje ale investiției în titluri de stat românești sunt următoarele: – Sunt garantate de stat, indiferent de sumă, – Veniturile obținute nu sunt impozitate, – Cupoanele oferite (dobânzile) sunt peste inflația actuală și peste estimările de inflație din următorii ani.

Pentru a achiziționa titluri de stat, cea mai accesibilă variantă este prin intermediul Trezoreriei sau al Poștei Române. Emisiunile disponibile prin Trezorerie sau prin Poșta Română se numesc Tezaur, sumele minime pornesc de la 1 leu, iar randamentele pentru ultimele emisiuni deschise în luna septembrie au fost de 3.75%, 4% și respectiv 4.25% pentru titluri de stat emise pe 1 an, 2 ani și respectiv 3 ani. A treia opțiune ar putea fi considerată investiția în imobiliare. A patra opțiune ar putea fi deschiderea unui cont la un broker din România și începerea investițiilor în obligațiuni corporative (împrumuturi către corporații mari din România) și în acțiuni. Căutați acele instrumente financiare care vi se potrivesc atât din punct de vedere al riscului asumat cât și al perioadei de timp pe care doriți să plasați sumele economisite urmărind obținerea unui randament mediu măcar egal cu rata inflației. Lista opțiunilor de investiții poate fi lungă și intimidantă. A investi nu trebuie să fie complicat. Ce trebuie făcut înainte de a începe să investestiți este să începeți să studiați zona de educație financiară. Din fericire în ultimii 3 ani au apărut în România o multitudine de materiale gratuite disponibile pentru cei interesați de creșterea gradului de educație financiară, de la bloguri, cărți scrise de autori români sau traduse în limba română, emisiuni TV care abordează subiecte de educație financiară. Chiar articolul de față își dorește să fie un semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care inflația îl are asupra banilor economisiți și să ofere o perspectiva noua asupra opțiunilor disponibile investitorilor din Romania de a conserva capitalul dar și de a-l crește.